Tălpeanu Claudia Mioara - Cabinet de psihologie

Schimbarea a devenit o constantă cu un ritm amețitor de rapid pentru capacitatea creerelor noastre de a se adapta fără niciun fel de susținere sau atenție conștientă către antrenamentul și suportul acestui organ extrem de complex ce coordonează și supervizează întreaga noastră ființă în această lume.

În prezent, mediul înconjurător, sigur și previzibil până nu demult, a devenit pentru noi toți o sursă extrem de ofertantă de stres. Ne confruntăm aproape constant cu câte o situație total necunoscută nouă ce nu făcea anterior parte din sarcinile vieții de zi cu zi. Atunci când nu avem un trecut familiar (cunoscut) la care să ne raportăm, necunoscutul poate însemna pentru noi, pentru mintea noastră (ca produs al creierului) nesiguranță, panică ...., uzură organică înainte de vreme.

Atunci când experimentăm situații de stres creierul secretă adrenalină, un hormon al „acțiunii reactive pentru supraviețuire” cu efect major negativ asupra corpului fizic. Printre multele efecte negative asupra organismului, adrenalina direcționează sângele să meargă în mod preferențial către membre, către mâini și picioare (în funcție de tipul instinctului de supraviețuire a fiecărui individ – fight sau fly) . Pentru că, nu-i așa, atunci când suntem în pericol trebuie să fugim sau să ne luptăm. Și așa, energia care alimenta întreg corpul, organele noastre interne, este mobilizată astfel încât corpul să poată să fugă sau să lupte. Ai mai puțină energie în mediul tău intern pentru creșterea și repararea celulelor, pentru construcția la nivel celular, prin urmare mai puțină energie pentru vindecare.

Asta se întâmplă în organismul nostru când sunt activați hormonii de stres. Întreg corpul funcționează pe starea de supraviețuire, în regim de alertă.

Dr. Joe Dispenza, licențiat în științe medicale și cu vaste cercetări în neuroștiință compară organismul uman aflat în stres cu o situație în care am trăi într-o țară în care 98% din resurse sunt folosite pentru apărare și mai rămân 2% pentru construcția și repararea de drumuri, pentru școli, biblioteci, construcția de locuințe, cultivarea hranei etc. În timp, pe șosele apar gropi care nu sunt reparate, școlile sunt neglijate și prin urmare elevii ajung să învețe mai puțin, nu se mai construiesc locuințe și nu mai este suficientă mâncare pentru populație.

Vi se pare cunoscută situația? Asta se întâmplă la nivel genetic când suntem în stres pe perioade îndelungate de timp. Stresul pe termen lung poate fi asociat cu anxietatea, depresia, probleme digestive, pierderea memoriei, insomnie, boli de inimă, atacuri cerebrale, cancer, căderea părului…..

Atunci când zilele tale sunt pline de stres, corpul tău produce tone de hormoni care te pun pe modul „fugă sau luptă” și toată energia corpului, inclusiv cea mintală, este direcționată spre aceste tipuri de acțiuni. Iar una dintre cele mai importante utilizări ale energiei din corp o are sistemul imunitar.

Și acum să gândim logic: câtă energie, resurse, mai ai în corp, în situații de stres, pentru a împuternici sistemul imunitar să facă față unei eventuale agresiuni din exterior, gen coronavirus?

Hormonii de stres opresc sistemul imunitar. Iar în momentul în care începi să oprești sistemul imunitar, corpul tău va fi lipsit de sistemul de apărare împotriva agresiunilor din exterior. Dacă funcționarea sistemului tău nervos central este preluată de creierul reptilian care secretă adrenalină și menține organismul în starea de fugă sau luptă, atunci sistemul imunitar va fi pus pe hold microorganismele invazive vor avea ocazia să se instaleze în corpul tău mult mai ușor.

Când este activat creierul reptilian, gândurile noastre vin de acolo și nu din zona de calm, de pace, de liniște – gândirea devine alertă și irațională, catastrofală, focusul atenției fiind prins ca într-o tranșă frenetică către a depista și interpreta orice stimul extern sau intern ce ar putea reprezenta o amenințare a supraviețuirii. Astfel întreaga noastră zi (uneori zile la rând) este contaminată de acele gânduri automate care creează o realitate plină de frici sau lupte. Și acolo unde este atenția ta, acolo este energia ta, acolo este realitatea ta.

Într-o zi avem, în medie, 60-70.000 de gânduri și 90% sunt din ziua (zilele) anterioară. Iar atunci când avem aceleași gânduri, facem aceleași alegeri. Când facem aceleași alegeri, avem aceleași comportamente. Când avem aceleași comportamente, avem aceleași experiențe. Când avem aceleași experiențe, trăim aceleași emoții, aceleași sentimente - care la rândul lor ne creează, din nou, aceleași gânduri.

Există multe modalități de a ajuta creierul să atenueze simptomele anxioase, cum ar fi psihoterapie, terapie medicamentoasă, meditație, sportul, schimbări ale stilului de viață .

O altă modalitate de terapie, ce câștigă din ce în ce mai mult teren prin prisma rezultatelor constate în urma practicii este neurofeedback-ul dinamic.

Neurofeedback-ul este o tehnică de „învățare” la nivelul sistemuli nervos central ce duce la modificări în modelele haotice (disfuncționale) ale undelor cerebrale.

Pe măsură ce electroencefalograma (EEG) se schimbă, la fel se schimbă și comportamentul, fiziologia organismului, producția hormonală, respectiv trăirile noastre, afectele noastre.

Neuroștiința a arătat că exercițiul repetitiv al rețelelor neuronale remodelează creierul. Neurofeedback-ul dinamic, numit și neuroterapie, vă permite remodelarea rețelelelor de stres și anxietate de la nivelul creierului prin exerciții de antrenament cerebral intensiv.

Reducerea stresului implică o eliminare a factorilor de stres, dar acest lucru este, de obicei, în afara controlului nostru. Dacă stă în puterea noastră să modificăm factorii de stres externi, dar, din motive ce țin de inconștient, nu putem face acest lucru, atunci una dintre intervențiile inițiale corespunzătoare ar trebui să fie psihoterapia.

Psihoterapia poate fi combinată foarte bine cu Neurofeedback-ul dinamic.

Putem presupune de exemplu că suntem sub un stres realist și nu am găsit o modalitate de a face față în mod productiv efectelor pe care acest factor de stres le are asupra capacității noastre de a funcționa. Trebuie să găsim un mijloc de a administra stresul într-un mod care să ne permită să mergem mai departe, integrând și resemnificând stresul.

Stresul ne poate schimba întreaga fiziologie, inclusiv modificarea modelelor undelor noastre cerebrale. Rezultatul poate fi asemănător cu un fel de paralizie a funcționării mentale eficiente. Mintea poate sări de la un subiect la altul, insistând pe probleme greu de administrat, sau poate sări de la un gând la altul și nu se va putea concentra suficient de mult pentru a rezolva constructiv problemele. Unele persoane pot prezența o combinație a ambelor modele.

Scopul Neurofeedback-ului este de ajută creierul să se auto-regleze, pentru a -și dezvolta flexibilitatea mintală, și de a deveni capabil să producă o stare mentală optimă. Aceasta este, de obicei, o stare de relaxare, conștiență, calm, concentrare, de rezolvare a problemelor în mod eficient.

Atât creierul cât și corpul reacționează la stres.

Stresul cronic poate produce modificări patologice în creierul normal și în funcționarea fizio-bio-chimică. Cu ajutorul Neurofeedback-ului dinamic o persoană își poate învăța creierul să își schimbe modelele EEG, devenind mai flexibilă în capacitatea sa de a găși starea mentală optimă pentru a se acomoda cerințelor momentului. În acest mod se pot schimba răspunsurile la factorii de stres și se poate optimiza performanța în situații academice, de muncă, atletice și sociale.

Este recomandată o abordare combinată între psihoterapie și neurofeedback pentru a face față stresului și a optimiza performanța.

De asemenea, ar trebui subliniat faptul că psihoterapia și neurofeedback-ul constituie doar un aspect al unei abordări globale a îmbunătățirii stilului de viață. Factori ca nutriția, somnul, exercițiul fizic sunt componente adjuvante ale unui program de antrenament. Capacitatea de a se auto-regla, de a optimiza funcționarea creierului, este realizabilă prin antrenament cu Neurofeedback dinamic și duce la gestionarea eficientă a stresului din viața de zi cu zi.