Ce faci dacă: copilul tremură și are mișcări necontrolate ale corpului

Copiii ce prezintă tulburări de mișcare involuntare pot fi semnificative pentru o gamă largă de patologii, în special de natură neurologică. Tulburările de mișcare pot fi de multe feluri, unele nefiind specifice în mod particular pentru o anumită afecțiune. (1)

Tulburările de mișcare sunt diferite în funcție de patologie. Astfel, dacă un copil cu paralizie cerebrală prezintă dificultate și deficit în realizarea mișcării, tulburările de mișcare sunt diferite. Acestea semnifică adesea prezența unei mișcări în plus, extra, față de normal și față de felul în care copilul intenționează să se miște. (1, 3)

Tulburările de mișcare pot afecta doar anumite segmente din corp, pot fi unilaterale sau bilaterale și își pot modifica intensitatea în funcție de severitate. Acestea apar absolut involuntar, indiferent dacă copilul este implicat într-o activitate fizică sau se află în repaus. (1, 2)

În funcție de patologie, mișcările involuntare și tremorul pot să apară în anumite momente ale zilei, pot avea anumiți triggeri (stimuli) sau pot să nu respecte niciun tipar și să apară spontan, precum crizele din epilepsie. (1, 2)

Mișcările involuntare sunt de mai multe tipuri și se clasifică astfel:
• Distonia
• Coreea
• Tremor
• Clonii
• Mioclonii
• Parkinsonism
• Ataxia
• Spasticitatea
• Ticuri (1)

Distonia nu este o boală, aceasta reprezentând o tulburare neurologică a corpului, ce se manifestă prin contracturi musculare și spasme musculare involuntare. În distonie mușchii nu se coordonează reciproc, astfel unele mișcări sunt în opoziție față de celelalte. (1)

Poate să apară atât în repaus, cât și in activitate fizică, având caracter continuu și progresiv. Simptomele încep afectând o parte a corpului, precum mâna sau piciorul și se extinde către celelalte regiuni ale corpului. (1)

Clonusul este definit drept o contracție musculară involuntară și ritmică. Mioclonusul reprezintă mișcări involuntare spontane, bruște, de intensitate crescută, pe care copilul nu le poate opri. (1)

Mioclonsul este întâlnit extrem de frecvent în bolile neurodegenerative, în care există leziuni cerebrale vizibile la investigația imagistică. La copii, cea mai frecventă este boală epileptică ce se caracterizează prin astfel de contracții. (1)

Ataxia este definită drept o deficiență a coordonării motorii ce are ca și principală cauză leziuni sau disfuncții la nivel de cerebel. Cerebelul are ca și funcții reglarea echilibrului, coordonarea mișcărilor, atât fine (scrisul), cât și complexe, precum și mersul. Ataxia poate să apară la copii fie pe fondul suferinței de epilepsie, fie de migrenă, cel mai frecvent. (1)

Tremorul este definit drept o mișcare musculară, involuntară, axială și ritmică. Tremorul și tulburările de mișcare pot surveni cel mai frecvent din cauza:
• leziunilor cerebrale care se pot vizualiza cu cea mai mare acuratețe prin intermediul investigațiilor imagistice, RMN
• infecții
• boli autoimune
• boli moștenite genetic
• medicamente (2, 3)

Tremorul se poate clasifica în mai multe tipuri, precum:
• tremor de repaus
• tremor postural
• tremor de intenție/ de acțiune: se agravează pe parcursul realizării unei mișcări
• tremor fiziologic

Tremorul fiziologic nu are o cauză subiacentă, fiind o formă ușoară de tremor și care poate afecta orice grupă musculară voluntară. Acesta poate să apară atât la copii, cât și la adult și are cauze multiple, precum:
• fond de oboseală
• niveluri scăzute de glucoză din sânge
• emoții intense
• diverse stimulente
• sevraj (alcool)
• otrăvire cu metale (2)

În funcție de cauza tremorului, acesta poate fi subclasificat în:
• tremor esențial
• tremor distonic
• tremor cerebelos
• tremor de cauză parkinsoniană (3)

Tremorul esențial

Tremorul esențial este cunoscut și sub denumirea de tremor familial, fiind clasificat drept un tremor de acțiune ce apare la copii normali, sănătoși. Acesta are particular faptul că devine mult mai proeminent spre finalul unei mișcări, atunci când pacientul încearcă să obțină control asupra mișcării, de exemplu a bea apă dintr-un pahar. (2)

Acesta nu este prezent în repaus și poate avea ca și cauză moștenirea genetică, fiind o patologie cu transmitere autosomal dominantă cu penetranță variabilă. Acest lucru semnifică prezența familială a bolii, cu un grad de transmitere de 50%.

Mecanismul fiziopatologic al acestui tip de tremur nu este pe deplin cunoscut și poate fi uneori confundat cu un alt tremor, cel mai frecvent tremorul de cauză cerebeloasă. (2, 4)

Cum îmi pot ajuta copilul atunci când apar mișcările involuntare?

Atunci când încep manifestările involuntare este indicat să așteptați ca ele să se oprească de la sine. Acestea nu pot fi oprite nici de către copil, nici de către altcineva din jurul lui.

Acest lucru înseamnă că nu vă puteți ajuta foarte mult copilul în acele momente, trebuie doar să îi fiți alături și să nu vă panicați. (1)

Aceste tulburări pot fi prezente la copiii de orice vârstă și este recomandat să mergeți la un medic neurolog pediatru fără ezitări. Toate contracțiile pe care le poate suferi un copil, involuntare, care apar spontan, în repaus, trebuie să îngrijurez părintele astfel încât să ajungă la un doctor.

În cazul bolilor neurologice, în special atunci când observați modificări în comportamentul copilului, sau dacă considerați că sugarul nu se mișcă corespunzător pentru un copil de vârsta lui, nu are reflexele dezvoltate pentru lunile lui, este ideal să mergeți la medic cât mai devreme, deoarece uneori tratamentul poate să nu mai fie la fel de eficient dacă este aplicat tardiv. (1)

Pentru diagnosticarea unei boli neurologice se recomandă:
• testarea genetică (pentru bolile neurologice moștenite)
• imagistica RMN: are o acuratețe mult mai mare față de CT privind leziunile cerebrale
• electroencefalograma (EEG) : recomandate în convulsii și epilepsie (1)

Este extrem de important de observat și de relatat medicului dacă pe parcursul mișcărilor involuntare, a căror amploare poate fi variabilă, dacă copilul asociază sau nu pierderea conștienței.

Una dintre cele mai întâlnite patologii pediatrice asociate cu pierderea conștientei și contracții musculare este epilepsia.

Epilepsia

Este o boală cronică ce reprezintă o tulburare a sistemului nervos ce asociază crize recurente, spontane și neprovocate.

Creierul este format din celule nervoase, iar comunicarea dintre ele este posibilă prin intermediul activității electrice. Astfel, epilepsia poate avea la bază stimuli care să o declanșeze, iar prin tendința creierului de a răspunde prin crize la aceiași stimuli, întrunește un criteriu important pentru punerea diagnosticului. (5)

Epilepsia prezintă mai multe tipuri de crize:
• Focale simple
• Focale complexe
• Generalizate (5)

Crizele din epilepsie sunt asociate cu contracții musculare involuntare, din cele enumerate la începutul acestui articol, asociate adesea cu pierdea conștientei. Acestea pot să apară oricând, nu respectă un tipar, asta însemnând că copilul se poate lovi atunci când apare criza epileptică.

Caracteristice ale crize epileptice:
• Copilul poate asocia sau nu paloare și transpirații
• Debutul este unul brutal
• Pierdea conștientei poate avea o durată de câteva minute
• Revenirea post criză este lentă
• Confuzia post criza este frecventă
• Pot să apară pierderi de urină pe perioada crizei
• Factorii precipitanți sunt rari (emoții, stres, lipsa alimentației corespunzătoare) (5)

Recomandări

Dacă observați mișcări musculare involuntare și necontrolate la copilul vostru, este indicat să mergeți cu el la doctor, fără să așteptați să treacă de la sine în timp. Cu cât așteptați și ezitați mai mult, cu atât se poate înrăutăți condiția copilului.

Este recomandat de către medicii neurologi pediatri să filmați copilul pe întreaga durată a crizelor, pentru ca medicii să poată vedea exact ce tip de contracții are, cum se manifestă criza, iar în urma evaluării imagistice să se pună un diagnostic corect, urmat de începerea tratamentului.