Cum să te joci cu copilul de 1-3 ani

Primii ani din viața unui copil pot fi considerați o provocare pentru părinți prin prisma dezvoltării accelerate, a necesității de stimulare permanentă și a noilor abilități pe care le vor deprinde. Întrucât în primii trei ani de viață, cel mai eficient mod de învățare este prin intermediul jocului, este important ca părinții să cunoască jocurile cele mai potrivite diverselor etape ale dezvoltării copilului, în scopul asigurării unei dezvoltări armonice.

În continuare, vor fi detaliate principalele tipuri de activități potrivite pentru fiecare stadiu al dezvoltării din intervalul 1-3 ani.

Jocuri și activități potrivite pentru vârsta de un an

Atingerea vârstei de un an aduce o serie de realizări importante pe plan social, emoțional, intelectual și fizic precum manifestarea interesului pentru jocul cu alți copii, exprimarea plăcerii sau neplăcerii, rostirea primelor cuvinte, respectiv menținerea echilibrului și folosirea mersului pentru deplasare. De asemenea, acesta va reuși să recunoască obiecte, persoane și va fi capabil să efectueze câte două acțiuni succesive la cerere (de exemplu să ia în mână o jucărie și să o plaseze pe o masă, într-o cutie, etc.) (1), (2)

Având în vedere multutitudinea de realizări ale copilului dumneavoastră, în continuare vor fi prezentate o serie de activități și jocuri care îl vor ajuta să dezvolte abilitățile proaspăt deprinse.

1. Realizarea unor mici „sarcini”: aducerea unei jucării către un membru al familiei, poziționarea unui obiect pe masă, căutarea anumitor articole care la aparțin (cană, biberon, suzetă) în perimetrul locuinței. Cu ajutorul acestor activități copilul își va dezvolta capacitatea de înțelegere și memorare a comenzilor verbale.

2. Utilizarea obiectelor pentru a crea sunete: pentru această activitate utilizați articole care produc sunete cu tonalitate vibrantă (clopoței, tobe de jucărie). De asemenea, puteți utiliza obiecte precum boluri, linguri, căni de plastic pe care copilul să le lovească unele de altele pentru a produce sunete; permiteți-i să exploreze sunetele produse de diverse materiale, încurajați-l să se joace singur, însă nu îl lăsați nesupravegheat.

3. Jocul „de-a telefonul”: pentru acest joc veți avea nevoie fie de un telefon real, unul de jucărie, fie orice obiect pe care copilul îl poate duce la ureche. Cereți-i micuțului să „telefoneze” membri ai familiei, prieteni sau personaje imaginare și să poarte conversații cu aceștia în timp ce persoana de la celălalt capăt îl încurajează să vorbească, pune întrebări, folosește diferite tonalități.

4. Număratul degetelor: această activitate îl învață atât atât succesiunea numerelor, cât și abilitatea de a fi conștient de sine. În primă fază ajutați-l să rețină rostind numerele și arătând către fiecare deget, ca ulterior micuțul să fie capabil să numere singur folosindu-și degetele.

5. Tabla cu activități: realizarea acesteia va necesita o bucată de carton sau plastic pe care veți lipi obiecte precum fermoare, nasturi, butoane, catarame etc. Prin intermediul acestei table, copilul va învăța acțiuni de bază (desfacerea unui nasture, închiderea unui fermoar, strângerea unei curele) pe care le va putea pune în practică ulterior în viața de zi cu zi.

6. Labirintul: prin aranjarea pernelor sau păturilor, confecționați un labirint în interiorul căruia puteți plasa mici „recompense” reprezentate de articolele preferate ale copilului. Ajutați-l să ajungă la capăt prin încurajări verbale sau arătându-i direcția corectă, iar la capătul labirintului oferiți-i o îmbrățișare sau un rând de aplauze.

7. Activitățile senzoriale: acestea implică utilizarea diverselor obiecte și texturi pentru a stimula cele 5 simțuri ale copilului (vizual, auditiv, olfactiv, gustativ, tactil). Câteva exemple de stimulare senzorială sunt jocul în găleata cu nisip, spargerea baloanelor de săpun, mersul pe iarbă etc. (3), (4), (5)

Jocuri adecvate pentru copiii de doi ani

În intervalul 24-36 luni are loc dezvoltarea marcată a abilităților emoționale și lingvistice, întrucât veți observa creșterea numărului de cuvinte pe care copilul dumneavostră le utilizează, iar propozițiile capătă amploare. De asemenea, va începe să recunoască propriile emoții, precum și ale celor din jur și va reuși sa le comunice. În ceea ce privește abilitățile fizice, el sau ea va fi capabil să își coordoneze ambele membre, va alerga cu ușurință și va putea să ridice, să arunce și să lovească obiecte precum mingi, cuburi sau popice. (2), (6)

Alegerea tipurilor de jocuri pentru această vârstă trebuie să aibă în vedere stimularea atât pe plan fizic, cât și lingvistic.

1. Jocul „de-a v-ati ascunselea”: acesta poate fi jucat atât în interiorul locuinței, cât și în grădină sau în parc. Fie că alegeți persoane, obiecte sau jucării, această activitate simplă îmbunătățește abilitățile motorii, sociale și capacitatea de rezolvare a problemelor. Nu uitați ca la finalul jocului să apreciați realizările copilului și să le recompensați adecvat.

2. Jocul costumațiilor: portivit atât pentru fetițe, cât și pentru băieței, alegerea unei costumații este o activitate amuzantă și învață copilul să realizeze propriile alegeri vestimentare și să le pună în practică. Alegeți o serie de articole vestimentare (pentru un plus de amuzament puteți include articole care vă aparțin dumneavoastră) și invitați copilul să le combine într-un mod în care să îi facă plăcere, iar la final puteți include și un joc de rol cu ținuta aleasă.

3. Jocul diferențelor: la ora actuală puteți găsi în comerț o varietate largă de jocuri care să dezvolte abilitatea de a diferenția două imagini sau obiecte. De asemenea, vă puteți juca folosind obiecte sau jucării pe care deja le dețineți precum cuburi, mingi, dar și fructe sau legume de diverse culori sau dimensiuni.

4. Conturarea părților corpului: pentru acest joc veți avea nevoie de hârtie, pixuri sau creioane colorate și palmele sau picioarele copilului sau chiar ale dumneavoastră. Puneți palma sau piciorul pe bucata de hârtie și invitați copilul să îi traseze conturul, iar la final puteți colora sau decupa formele realizate.

5. „Scrierea” folosind diverse articole din locuință: pentru această activitate aveți nevoie de bețisoare, fâșii de materiale, boabe de orez, fasole, cereale etc. pe care să le poziționați astfel încât să ia forma unei cifre, litere, figuri geometrice, apoi invitați copilul să „scrie” după modelul realizat de dumneavoastră.

6. Jocuri artistice: în afară de desenatul sau coloratul clasic pe foi de hârtie, abilitățile artistice ale copilului pot fi puse în valoare cu ajutorul plastilinei, nisipului kinetic, hârtiei creponate etc. Prin intermediul acestor activități, micuțul își va putea pune în practică imaginația și va dezvolta capacitatea motorie.

7. Activități în natură: fie că alegeți să mergeți la o plimbare sau să faceți un picnic în aer liber, profitați de fiecare ocazie pentru a expune copilul unui mediu nou, încurajați-l să exploreze împejurimile sub supravegherea dumneavoastră, învățați-l denumirile lucrurilor înconjurătoare și ajutați-l să le rețină.

8. Sortarea jucăriilor: puneți la un loc toate jucăriile copilului, apoi împreună cu acesta organizați-le în funcție de culori, texturi sau dimensiuni. Atfel, micuțul va învăța să deosebească jucăriile în funcție caracteristici și își va dezvolta capacitățile motorii grosiere. (7), (8)

Jocuri corespunzătoare vârstei de trei ani

Al treilea an de viață aduce primele semne de independență, întrucât micuțul devine capabil să se îmbrace și să mănânce singur. De asemenea, curiozitatea acestuia va lua amploare și va aduce după sine o multitudine de întrebări. În consecință, activitățile desfășurate la această vârstă trebuie să aibă o complexitate superioară, pentru a putea satisface curiozitatea și nevoia de cunoaștere.

1. Comoara îngropată: veți avea nevoie fie de nisip, fie de un materiale asemănător pe care îl veți pune într-un recipient în care veți ascunde jucării sau obiecte. Sarcina copilului este de a le „dezgropa” folosind mâinile sau obiecte ajutătoare (lopățele de nisip sau tacâmuri obișnuite). Această activitate dezvoltă gândirea, coordonarea și motricitatea micuțului dumneavoastră.

2. Garajul jucăriilor: pentru această activitate puteți folosi un dulap cu sertare de mici dimensiuni sau puteți confecționa un „garaj” din carton cu mai multe compartimente de diferite mărimi pe care copilul va trebui să le umple cu jucării de dimensiunea potrivită. Acest joc are rolul de a pune la încercare capacitatea de rezolvare a problemelor, precum și efectuarea mișcărilor fine.

3. Jocuri cu cărți: deși cărțile de joc sunt utilizate de obicei pentru activități complexe, ele pot lua locul cartonașelor cu cifre. Copilul le poate ordona crescător/descrescător sau sorta în funcție de culoare/semn.

4. Jocul de rol: la această vârstă imaginația devine din ce în ce mai bogată pe măsură ce copilul este expus diferitelor medii, ceea ce îi permite să se pună în pielea diverselor personaje. În consecință vă puteți juca cu micuțul întruchipând animale, personaje, profesii sau îl puteți incuraja să dea viață jucăriilor și să poarte conversații cu acestea pentru stimularea limbajului.

5. Hochei cu pompoane: pentru acest joc va fi nevoie să improvizați un teren de hochei în locuință cu ajutorul unor benzi adezive pe care le veți lipi pe podea pentru a imita porțile. Următorul pas este să puneți pe podea pompoane textile (la nevoie pot fi înlocuite cu mingi sau biluțe) pe care copilul va trebui să le adune în interiorul porților. Pentru a crește complexitatea, îi puteți cere să sorteze biluțele în funcție de culori sau dimensiuni.

6. Proiecte de lucru manual: acestea au drept scop dezvoltarea creativității și punerea în valoare a abilităților artistice. La acest capitol vă puteți folosi de tot felul de materiale (hârtie creponată, carton colorat) pe care le veți pune împreună cu ajutorul lipiciului non-toxic sau a bandei adezive.

7. Completarea puzzle-urilor: fie că alegeți să cumpărați un puzzle sau să îl confecționați acasă, această activitate este benefică pentru memoria, activitatea cognitivă și motorie a micuțului.

8. Jocul „Simon spune”: acest joc presupune ca dumneavoastră sau un alt membru al familiei să devină Simon pentru câteva minute și să adreseze copilului diferite comenzi, de exemplu „Simon spune să dansezi”, „Simon spune să stai nemișcat”, „Simon spune să sari de trei ori”, etc. Această activitate dezvoltă gândirea, receptivitatea și capacitatea de înțelegere, putând fi jucat în grup cu alți copii, rude sau prieteni. (9), (10)