Lactatele în alimentația copilului

Lactatele sunt alimente bogate în nutrienți necesari organismului, reprezentând o sursă importantă de calciu și vitamina D, precum și proteine și alte elemente nutritive – fosfor, potasiu, magneziu, vitamina A, vitamina B, riboflavină.

De ce sunt necesare lactatele?

Aportul suficient de lactate ajută la asigurarea necesarului de calciu în organism, esențial pentru sănătatea sistemului osos și a dinților. Calciul din lactate este ușor absorbit de către organism, având o biodisponibilitate crescută. Ajută la dezvoltarea și menținerea sănătății oaselor, previne osteoporoza și rahitismul, susține formarea dinților, activitatea cardiacă, contracțiile musculare și coagularea sângelui.

Lactatele sunt o importantă sursă de calciu, magneziu, seleniu, riboflavină, vitamina B12, acid pantotenic (vitamina B5) etc. Laptele nu conține suficient fier și acid folic pentru a asigura necesarul pentru creșterea bebelușilor, astfel că laptele de origine animală nu este indicat copiilor mai mici de 12 luni. (4)

Calciul

Iată care este doza zilnică recomandată de calciu în funcție de vârstă:

Vârsta	Doza zilnică recomandată de calciu (mg/zi)	Limita maximă admisă (mg/zi)
0-6 luni	200	1000
6-12 luni	260	1500
1-3 ani	700	2500
4-8 ani	1000	2500
9-18 ani	1300	3000

Sursa: Food and Agriculture Organization

Doza maximă admisă de calciu reprezintă cantitatea maximă de care poate beneficia un copil pe zi, pentru a preveni apariția efectelor adverse produse de exces.

Principalele surse de calciu sunt produsele lactate, inclusiv iaurturile și brânzeturile. (4)

Lapte integral sau lapte degresat?

Laptele matern este principala sursă de lactate recomadată în primul an de viață, urmată de formulele de lapte fortificate cu fier. După vârsta de 1 an, Academia Americană de Pediatrie recomandă consumul de lapte matern sau lapte integral dacă alăptarea este întreruptă din diverse motive. De asemenea, se recomandă formulele de lapte fortificate cu fier dacă alăptarea nu este posibilă. Între 1-2 ani se recomandă laptele integral, sau cu 1-2% grăsime (de obicei 1% dacă copilul prezintă supraponderalitate sau dacă există un istoric medical de hipercolesterolemie sau boli cardiovasculare). Până la vârsta de 2 ani, grăsimile lactate nu trebuie limitate în alimentația copilului. După 2 ani se recomandă lapte degresat sau cu 1% grăsime.

După vârsta de 2 ani copiii trebuie să consume grăsimi cu moderație. Aportul depinde însă de fiecare copil în parte. În general însă, copiilor mai mari de 2 ani le este indicat consumul de lapte cu un conținut redus de grăsimi. (1, 11)

Compoziția laptelui

Iată care este compoziția generală a principalelor tipuri de lapte, în funcție de origine (pentru 100 g lapte):

	Lapte matern uman	Lapte de vacă	Lapte de bivoliță	Lapte de capră	Lapte de oaie
Calorii (kcal.)	70	62	99	66	100
Apă (g)	87,5	87,8	83,2	87,7	82,1
Proteine totale (g)	1	3,3	4	3,4	5,6
Grăsimi totale (g)	4,4	3,3	7,5	3,9	6,4
Lactoză (g)	6,9	4,7	4,4	4,4	5,1

Sursa: Food and Agriculture Organization

Principalele vitamine și minerale și conținutul lor din cele mai comune tipuri de lapte:

	Lapte matern uman	Lapte de vacă	Lapte de bivoliță	Lapte de capră	Lapte de oaie
Minerale (mg)
Calciu	32	112	191	118	190
Fier	0,1	0,1	0,2	0,3	0,1
Magneziu	3	11	12	14	18
Fosfor	14	91	185	100	144
Potasiu	51	145	112	202	148
Sodiu	17	42	47	44	39
Vitamine (mg)
Vitamina A	61	37	69	48	64
Riboflavină (vitamina B2)	0,04	0,2	0,11	0,13	0,34
Acid pantotenic (vitamina B5)	0,22	0,43	0,15	0,3	0,43
Vitamina D	0,1	0,2	-	0,1	0,2
Acid folic	5	8,5	0,6	1	6

Sursa: Food and Agriculture Organization

Tipuri de lactate

Lactatele pot fi clasificate, în funcție de conținutul de grăsimi, în:

• lapte degresat;
• lapte cu un conținut redus de grăsimi;
• lapte semi-degresat;
• lapte integral.

De asemenea, laptele poate fi clasificat în funcție de procedurile de procesare în:

• lapte pasteurizat;
• lapte sterilizat;
• lapte cu durată de raft extinsă (ESL – Extended Shelf Life);
• lapte UHT (Ultra-Hight-Temperature).

Laptele administrat bebelușilor și copiilor trebuie să fie pasteurizat.

Laptele de vacă este laptele ce conține mai multe proteine și minerale, mai ales calciu și fosfor, decât laptele matern. Cu toate acestea, în primul an de viață nu este recomandat laptele de vacă deoarece este greu digerabil, iar laptele matern conține elemente esențiale copilului, care nu se găsesc în alte tipuri de lapte. Comparativ cu laptele matern, laptele de vacă conține beta-lactoglobulină, proteină responsabilă de apariția alergiilor în cazul unor persoane. Conține o cantitate crescută de acizi grași mononesaturați și caseină. Laptele de vacă nu trebuie introdus în alimentația copiilor înainte de 12 luni. De asemenea, bebelușilor le sunt indicate lactatele integrale, pentru a beneficia de aportul nutritiv și caloric necesar. După vârsta de 2 ani copiii pot consuma și alte tipuri de lapte, cum ar fi de capră, oaie sau bivoliță, însă cu un conținut mai redus de grăsimi sau degresat.

Laptele de bivoliță este de două ori mai gras decât laptele de vacă și mai dens caloric. Laptele de capră se aseamănă cu cel de vacă la conținutul nutritiv, mai ales de acizi grași și alte elemente nutritive. Nu trebuie însă utilizat ca alternativă în cazul copiilor cu alergie la proteinele din lapte de vacă.

Lactatele vegetale nu sunt indicate ca înlocuitor pentru laptele matern sau formulele de lapte. De asemenea, laptele de vacă, oaie, capră, bivoliță etc. nu trebuie consumat de către copiii mai mici de 12 luni. În primele 12 luni de viață este indicat doar laptele matern și formula de lapte.

Iaurtul se poate introduce în alimentația copilului de la 6-7 luni, fiind indicate iaurturile integrale, mai ales cele grecești. După 7-8 luni poate fi introdusă și smântâna în alimentația copilului.

Brânza poate fi introdusă în alimentația celor mici după vârsta de 8-9 luni, și anume brânza de vaci, telemeaua și alte tipuri de brânzeturi nesărate.

După vârsta de 1 an copilul poate consuma și brânză feta, cașcaval, brânzeturi cu mucegai, parmezan, mozzarella. Se recomandă în general consumul de brânzeturi cu un conținut redus de sare.

Copilul nu vrea sau nu poate să consume lactate?

Intoleranța la lactoză

Intoleranța la lactoză apare când organismul nu poate digera și absorbi lactoza. Simptomele depind de tipul produsului și de cantitatea de lactoză ingerată, incluzând greață, dureri abdominale, crampe, balonare, flatulență, diaree etc.

Lactoza este un zaharid întâlnit în lapte și lactate și este numit și „zahărul laptelui”. Lactoza poate fi întâlnită și în alte produse, fiind necesară citirea etichetelor pentru identificarea acesteia, putând fi găsită sub denumirea de:

• lapte;
• lactoză;
• zer;
• unt;
• substanțe uscate din lapte;
• proteine din zer;
• lapte praf degresat;
• caseină;
• galactoză.

Simptomele includ dureri gastrointestinale și diaree. Mulți părinți confundă intoleranța la lactoză cu alergia la proteinele din laptele. Deși pot avea simptome similare, sunt afecțiuni diferite. Intoleranța la lactoză este o problemă ce afectează sistemul digestiv, în timp ce alergia implică sistemul imuitar. Dacă intoleranța poate cauza disconfort ridicat, nu va produce reacții ce pot pune viața în pericol, cum e șocul anafilactic din cauza alergiei. Diagnosticul se pune pe baza testului respirator (dozarea hidrogenului), a măsurării acidității din probe de scaun, a glucozei din scaun sau a endoscopiei. Tratamentul presupune evitarea surselor de lactoză și suplimente de lactază în cazul în care cel mic consumă lactate și prezintă simptome.

Copiii cu intoleranță la lactoză pot consuma produse lactate fără lactoză, pentru aportul necesar de calciu. De asemenea, calciul din lapte poate fi înlocuit cu calciu din legume și verdețuri (spanac, broccoli, kale), oleaginoase, leguminoase, pește, lapte vegetal (din soia, migdale, orez etc.) și suc de portocale fortificat cu calciu, precum și suplimente de calciu la recomandarea pediatrului.

În cazul bebelușilor cu intoleranță se recomandă formulele de lapte cu conținut redus de lactoză. Formulele pe bază de soia nu sunt recomandate copiilor mai mici de 6 luni. (5, 6)

Alergia la proteinele din lapte

Alergia la proteinele din lapte este reacția anormală a organismului la proteinele din laptele de vacă și lactatele pe bază de lapte de vacă. Citiți etichetele produselor pentru a identifica laptele sau compușii din lapte din compoziția acestora, pentru a preveni apariția reacțiilor alergice. Diagnosticarea se face pe baza testelor sangvine sau cutanate pentru alergii. Simptomele includ urticarie, disconfort abdominal, vomă, sânge în scaun, mai ales la bebeluși, șoc anafilactic, în cazuri rare și severe. Ca tratament se recomandă evitarea lactatelor și a produselor cu un conținut de proteine din lapte prin citirea cu atenție a etichetelor produselor, precum și administrarea tratamentului medical în caz de alergie.

Nu sunt permise brânzeturile, laptele, iaurtul, băuturile din lapte, produsele de panificație care conțin lapte sau produse din lapte, produsele de patiserie cu creme pe bază de lapte sau smântână, unt etc. (7, 8, 9)

Copilul nu vrea să consume lactate

Conform USDA (Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite), copiii de 2-3 ani trebuie să consume aproximativ o porție jumătate de lactate pe zi, iar la 4 ani sunt necesare 2 porții pe zi. Necesarul de calciu crește odată cu dezvoltarea copilului, adolescenții având nevoie ulterior de 3 porții jumătate de lactate pe zi.

Mulți copii refuză însă să consume lactate ca atare, astfel că e nevoie ca părinții să apeleze la mici trucuri pentru a le asigura celor mici necesarul de calciu. Iaurturile cu adaos de fructe naturale pasate, budincile din lapte, brânzeturi răzuite pe diverste tartine sau pizza pot facilita aportul de calciu din lactate de către cei mici. Încercați să încorporați lactate în tarte, sosuri, supe, înghețate etc. și aflați de ce nu îi plac lactatele celui mic pentru a putea găsi împreună o soluție la această problemă.

De asemenea, pentru a-i asigura celui mic necesarul de calciu apelați la sucuri de portocale fortificate cu calciu și vitamina D, cereale fortificate cu calciu, pește - cum e somonul sau tonul, verdețuri și legume (spanac, kale, broccoli). (10)

Câte porții de lactate sunt necesare?

Porțiile de lactate recomandate în funcție de vârstă:

Vârsta	Număr de porții
2-3 ani	1,5
4-8 ani	1,5 – fete 2    – băieți
9-11 ani	2,5 – băieți 3    – fete
12-13 ani	3,5
14-18 ani	3,5

Susa: Food and Agriculture Organization

Cât înseamnă o porție?

• 250 ml lapte;
• 120 ml lapte evaporat;
• 200 g iaurt;
• 40 g brânză tare;
• 120 g brânză moale;
• 250 ml lapte vegetal etc.