Aparatul dentar la copii

Atunci când dinții nu sunt aliniați corespunzător pe arcadele dentare, este nevoie, de cele mai multe ori, de tratamente ortodontice de repoziționare și echilibrare ocluzală. Poziția corectă a dinților este foarte importantă din punct de vedere estetic, dar și funcțional - deoarece permit masticația corectă a alimentelor, dar și vorbirea corectă.

În acest sens, copiii ar trebui să fie consultați de un medic dentist sau un medic ortodont cât de curând posibil după debutul erupției dinților definitivi pe arcadele dentare. Interceptarea anumitor probleme ortodontice, încă de la vârsta copilăriei, dar și corectarea acestora, va putea preveni probleme mult mai grave care pot apărea după această perioadă (mai ales la vârsta adultă). (1)

Când este indicat aparatul dentar?

Există numeroase motive pentru care medicul ortodont poate indica unui copil sau unui adolescent purtarea unui aparat ortodontic. Afecțiunile care necesită tratamente ortodontice poartă numele de anomalii dento-maxilare. Cele mai frecvente situații sunt acelea când dinții sunt înghesuiți sau, dimpotrivă, cu spațieri între ei sau când ocluzia dentară (felul cum dinții se suprapun atunci când arcadele detare sunt în contact) este afectată. (2)
  
De cele mai multe ori, nu numai dinții și poziția acestora sunt motive pentru a indica un aparat ortodontic. Deseori se întîmplă ca oasele maxilare să fie mai dezvoltate sau mai puțin dezvoltate în raport cu dinții. Atunci când maxilarul superior este mai dezvoltat decât mandibula (maxilarul inferior) atunci poate apărea o problemă ocluzală numită „overbite”, care se manifestă prin supraacoperirea „exagerată” a dinților frontali inferiori de către cei superiori. Atunci când mandibula este mai dezvoltată decât maxilarul superior afecțiunea ortodontică se numește ocluzie inversă, este o urgență din punct de vedere ortodontic și ar trebui instituit tratamentul imediat. (3)

Alte cauze pentru care medicul poate indica un tratament ortodontic sunt ageneziile dentare (absența unor dinți și a foliculelor acestora din interiorul oaselor maxilare) sau pierderea prematură a unor dinți. Arcadele dentare întrerupte prin absența unuia sau mai multor dinți va determina migrări patologice ale dinților vecini, deci poziții incorecte ale acestora din urmă. (2)

Așadar, afecțiunile care necesită tratament ortodontic sunt fie ereditare (moștenite genetic), fie dobândite pe parcursul creșterii și dezvoltării.

Tipuri de tratament ortodontic

În funcție de tipul de afecțiune, medicul ortodont poate indica una sau mai multe posibilități terapeutice. Există aparate ortodontice mobilizabile sau fixe. Cele mobilizabile au, în general, un preț mai scăzut, dar tratamentul va fi mai îndelungat și va depinde, într-o foarte mare măsură, de complianța pacientului (a copilului) față de acesta și dacă acceptă să îl poarte după indicațiile medicului.

Tratamentele ortodontice fixe sunt variate, dar cele mai frecvente sunt bracket-urile. Aceste atașamente (care se „lipesc” pe dinți) sunt unite printr-un arc ortodontic (din sârmă), iar presiunea pe care o vor exercita va determina migrarea dinților în poziția dorită. Deși atașamentele metalice par inestetice, la ora actuală există atașamente de culoarea dintelui sau chiar transparente. (4)

Când se poate începe tratamentul ortodontic?

Nu s-a stabilit o anumită vârstă la care copilul ar trebui să fie consultat de către un medic ortodont. Este indicat, totuși, ca medicul ortodont să îl consulte pe copil cât timp acesta încă mai are dinții temporari. Acest lucru dă posibilitatea medicului să intercepteze în faze precoce eventualele anomalii dento-maxilare și să înceapă tratamentul ortodontic. De regulă, tratamentele ortodontice începute în perioada copilăriei sau a adolescenței durează mai puțin decât la vârsta adultă și au mari șanse de reușită. (4)

De regulă, în cazul copiilor cu dentație mixtă (adică la vârste cât încă mai au atât dinți temporari, cât și definitivi în cavitatea bucală) medicul ortodont poate indica un tratament ortodontic în două etape:

• Prima etapă – tratamentul precoce presupune echilibrarea ocluziei, ghidarea creșterii maxilarelor și dirijarea dinților definitivi spre o poziție favorabilă. De asemenea, medicul trebuie să depisteze și să corecteze eventualele parafuncții sau obiceiuri vicioase ale copiilor (suptul degetului sau a suzetei, respirația orală, poziții vicioase ale gâtului și capului etc).
• A doua etapă – tratamentul definitiv realizat cu ajutorul bracket-urilor are rolul de a repoziționa dinții definitivi în pozițiile finale corecte, să îmbunătățească estetica și funcțiile aparatului dento-maxilar și să crească încrederea de sine a copilului. (3)

Recomadări

Vizitele timpurii ale copiilor la medicul ortodont oferă numeroase beneficii prin faptul că acesta poate decela în faze incipiente eventuale anomalii dento-maxilare.

Acest lucru este posibil prin faptul că medicul ortodont poate depista anumite obiceiuri vicioase ale copiilor care pot duce la probleme ortodontice și poate prefigura modul cum dinții definitivi se vor dezvolta. De asemenea, prin instituirea unui tratament ortodontic incipient se pot corecta probleme de ocluzie și chiar estetice, aspecte ce sunt foarte importante în creșterea respectului de sine al copilului. (3)

De aceea, chiar și în situația în care copilul nu necesită niciun fel de tratament, vizita la medicul ortodont poate reprezenta o oportunitate pentru copil de a se obișnui cu medicul ortodont, dar și pentru părinți pentru a înțelege ce posibilități de tratament există în cazul în care acestea vor fi necesare.