Cyberbullying (agresiunea minorilor pe internet)

Odată cu accesul tot mai mare al copiilor și adolescenților la internet și la dispozitivele electronice (telefon mobil, tabletă, laptop), crește și amploarea riscurilor la care sunt expuși.

Cyberbullying-ul este unul dintre fenomenele grave cu care se pot confrunta, în special adolescenții și preadolescenții. Este considerat forma modernă a bullying-ului, dar cu un impact mult mai profund decât acesta din urmă. (1)

Ce este cyberbullying-ul?

Cyberbullying-ul se referă la actele repetate de amenințare, umilire, agresivitate verbală, defăimare prin intermediul emailului, telefonului sau a site-urilor web (rețele de socializare, bloguri, chat-uri), care au loc asupra unui minor de către un alt minor sau un grup de minori. Aceste fenomen presupune un raport inegal de putere, ce are ca scop să producă suferință victimei.

Spre deosebire de bullying-ul clasic, care are loc în interacțiunile din viața reală (cel mai frecvent la școală), cyberbullying-ul poate avea loc oricând (ca urmare a accesibilității la internet în orice moment) și poate afecta un copil chiar și atunci când este singur (multe cazuri au loc acasă). Agresorul poate cu ușurință să rămână anonim, în timp ce acțiunile sale defăimătoare se pot răspândi rapid la o audiență foarte mare, iar mesajele și materialele pe care le distribuie, odată postate online, cu greu mai pot fi șterse. În general, agresorii sunt colegi de clasă sau școală ori cunoștințe online. Chiar dacă unii își păstrează anonimatul, de cele mai multe ori își cunosc victima. (2), (3), (4), (5)

Cyberbullying-ul se poate manifesta prin:

• trimiterea de mesaje pe telefon sau emailuri răutăcioase sau de amenințare victimei;
• postarea online de informații, imagini sau înregistrări video defăimătoare sau jenante despre victimă;
• crearea unor profiluri false ale victimei pe rețelele de socializare;
• excluderea acesteia din anumite grupuri online;
• spargerea contului de email sau pe rețelele de socializare și trimiterea de mesaje cu conținut negativ în numele victimei;
• păcălirea acesteia pentru a dezvălui informații (fotografii) jenante despre sine, pentru ca apoi să le facă publice. (3), (4), (5)

Atât fetele, cât și băieții pot fi autorii unor acte de bullying online, iar maniera de acțiune este de obicei diferită: băieții au tendința să trimită mesaje de amenințare cu agresiune fizică sau mesaje cu conotație sexuală, în timp ce fetele preferă excluderea unei persoane din grup, lansarea de bârfe și zvonuri defăimătoare, dezvăluirea secretelor acesteia sau ridiculizarea ei.

Ce stă la baza acestor acte de agresiune în mediul online? De obicei autorii consideră că este amuzant ceea ce fac (fără să aibă în vedere posibilele efecte asupra victimelor) sau cred ca toți ceilalți o fac. (6)

Ce efecte are cyberbullying-ul?

La fel ca în cazul bullying-ului, efectele cyberbullying-ului pot fi intense și de durată. Copiii și adolescenții care sunt victimele acestor acte defăimătoare și de agresiune verbală sunt mai predispuși la anxietate, depresie și chiar risc suicidar. De asemenea, e mult mai probabil ca aceștia să recurgă la consumul de alcool și droguri, să neglijeze școala (absenteism, note mici, dezinteres pentru școală), să aibă o stimă de sine scăzută și să se confrunte și cu probleme de sănătate. (4), (5)

Când au loc în mediul online, efectele acestor acte de agresivitate asupra victimelor sunt mult mai profunde pentru că:

• au loc și acasă, locul unde de obicei ne simțim cel mai mult în siguranță;
• aceste acte pot fi mult mai dure în mediul online decât în viața reală, pe de o parte pentru că agresorii pot fi la adăpostul anonimatului, dar și pentru că de multe ori au mai mult curaj când nu sunt față în față cu celălalt și nu îi pot vedea reacțiile;
• „publicul țintă” către care sunt distribuite informațiile defăimătoare despre victimă este foarte larg (de exemplu toți colegii de clasă);
• din cauza accesibilității permanente la internet și a utilizării frecvente a dispozitivelor electronice (telefon, tabletă, laptop), pentru victime cyberbullying-ul poate părea de multe ori o situație din care nu se mai poate ieși;
• în unele cazuri cyberbullying-ul poate fi o prelungire a ceea ce victimele trăiesc deja și la școală. (3), (6)

Copilul meu este victima cyberbullying-ului?

Copiii nu spun întotdeauna părinților dacă se confruntă cu agresiune în mediul online, însă de cele mai multe ori părinții pot vedea în comportamentul lor că ceva nu este în regulă. Posibile semne care indică faptul că sunt victime ale cyberbullying-ului sunt:

• tristețea, supărarea după folosirea telefonului sau internetului;
• ținerea în secret a discuțiilor din mediul online sau pe telefon;
• tendința de a se închide în sine, însingurarea, neliniște, tristețe sau furie;
• scăderea interesului pentru școală (note mici, refuzul de a mai merge la școală);
• tulburări ale somnului;
• modificări în grupurile de prieteni. (7)

Cum putem proteja copiii de cyberbullying?

Dacă în cazul copiilor mici limitarea accesului la internet este o soluție care îi poate ține departe de riscurile folosirii internetului, soluție care se poate implementa fără mari dificultăți, la copiii mai mari și adolescenți comunicarea deschisă și un mediu familial cald, în care pot discuta cu părinții fără temeri este mult mai indicat.

• Într-un astfel de context le puteți explica copiilor ce este cyberbullying-ul, de ce este greșit și ce consecințe poate avea, dar și care sunt riscurile la care se expun pe internet. Cu cât le vorbiți mai devreme despre aceste riscuri și creați o legătură de încredere, cu atât este mai util pentru ei. Dați-le exemple de incidente riscante care pot avea loc pe internet, dar care lor să nu li se pară suspecte (de exemplu, să fie abordați online de o persoană necunoscută cu care să vorbească despre fotografii pe care ei le-au postat).
• Interesați-vă permanent de activitatea online a copiilor (site-urile pe care le accesează, persoanele din lista de prieteni de pe rețelele de socializare, cum își petrec timpul online etc).
• Încurajați-i să vă anunțe ori de câte ori sunt victime ale unor acte de cyberbullying și să nu răspundă în aceeași manieră agresorului (victimele pot deveni la rândul lor agresori).
• Dacă primesc emailuri de la persoane pe care nu le cunosc sau despre care știu că sunt agresori sfătuiți-i să nu le deschidă.
• Ținând cont de vârsta copilului, stabiliți reguli în privința utilizării tehnologiei (ce site-uri pot accesa sau nu, cât timp pot petrece conectați la internet etc).
• Blocați numărul sau contul de pe care copilul primește mesajele negative și dacă este necesar, schimbați-i numărul de telefon, rugându-l să fie mult mai precaut atunci când îl dă cunoscuților. Totodată, precauția este necesară și în setarea parolelor, pe care nu ar trebui să le împărtășească nimănui sau să le scrie în locuri unde alte persoane pot avea acces.
• Sfătuiți-i să nu trimită informații, imagini sau materiale video cu ei prin intermediul telefonului, pe emailului sau chat-uri. Tot pentru protecția lor este important să nu adauge în listele de prieteni de pe rețelele de socializare persoane pe care nu le cunosc și nici să accepte să se întâlnească cu necunoscuți.
• Încurajați-i ca atunci când află despre un coleg sau cunoscut că se confruntă cu cyberbullying-ul să anunțe un adult.
• Recomandați-le să gândească critic atunci când postează online informații, imagini sau înregistrări video cu ei (vor într-adevăr să expună public aceste informații?). (5), (8), (9)