Recomandările ESPGHAN privind diversificarea

Diversificarea alimentației la sugari constă în introducerea alimentelor solide și a altor lichide în afară de laptele matern sau formulele de lapte în alimentația copilului. Această etapă este necesară pe de o parte pentru că laptele nu mai oferă cantitatea necesară de macro- și micronutrimente pentru sugar și pe de altă parte pentru că organismul acestuia se dezvoltă suficient pentru a putea digera și alte alimente.

Societatea Europeană de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție Pediatrică (ESPGHAN) a formulat o serie de recomandări (2008) privind diversificarea alimentației, ținând cont de cercetările care s-au desfășurat în acest domeniu și luând în considerare efectele pe termen scurt și lung asupra sănătății copiilor. (1), (2)

Când ar trebui să înceapă diversificarea alimentației?

Până la vârsta de 6 luni a sugarului este ideal ca hrănirea lui să se facă, așa cum susține și Organizația Mondială a Sănătății, prin alăptare exclusivă (copilul nu primește decât lapte matern; excepție fac medicamentele, vitaminele și suplimentele minerale) sau alăptarea să fie principalul mijloc de hrănire (copilul poate primi apă sau soluții pe bază de apă, cum ar fi cele pentru rehidratarea orală).

ESPGHAN  recomandă ca introducerea altor alimente solide sau lichide decât laptele matern sau formulele de lapte să nu se facă mai devreme de 17 săptămâni sau mai târziu de 26 de săptămâni.

Abia începând de la 4 luni (pentru copiii născuți la termen) funcțiile gastrointestinale și renale ale sugarilor devin suficient de mature pentru a putea metaboliza alte alimente decât laptele matern sau formula. Pe de altă parte, maturizarea sistemului gastrointestinal este favorizată de diversificare: trecerea la alimentele solide și schimbarea dietei bogate în grăsimi cu cea bogată în carbohidrați determină o adaptare a funcțiilor digestive la tipul de alimente consumate.

Consistența alimentelor oferite copilului trebuie să țină cont de dezvoltarea sa neuromotorie. De exemplu, în jurul vârstei de 6 luni bebelușul își poate folosi buza de sus pentru a trage mâncarea semi-solidă din linguriță, la aproximativ 8 luni poate mesteca și înghiți bucățele de mâncare, datorită flexibilității mai mari a limbii, iar în perioada 9-12 luni, majoritatea copiilor au abilitățile motorii de a se hrăni singuri și de a bea dintr-o cană folosindu-se de ambele mâini.

Introducerea alimentelor în bucăți mai mari ar trebui să se facă până la 10 luni, astfel încât să nu crească riscul ulterior de dificultăți de alimentare. (1)

Alimentele cu potențial alergen

Deși printre măsurile de reducere a riscului dezvoltării de alergii la copii s-a inclus evitarea sau amânarea introducerii în dieta copilului a alimentelor cu potențial alergenic ridicat (cum ar fi ouăle, peștele, nucile), nu există dovezi științifice solide conform cărora o astfel de măsură ar reduce apariția alergiilor, indiferent dacă e vorba de copii care prezintă sau nu un risc ridicat. În plus, se pune problema dacă evitarea peștelui din dorința de a reduce riscul de alergie nu ar avea mai multe consecințe negative pentru sănătatea copiilor, în special asupra dezvoltării cognitive și a sistemului imun.

Ca măsuri de prevenție a alergiilor, ESPGHAN recomandă ca diversificarea alimentației la sugar să nu înceapă mai devreme de 17 săptămâni, iar introducerea alimentelor să se facă unul câte unul, astfel încât părinții să aibă timp să observe reacția organismului la acestea. (1), (3)

Deficitul de fier

Deficitul de fier la femeile însărcinate și copii este o problemă frecvent observată în statele europene și ale S.U.A.

Pentru a preveni acest deficit, ESPGHAN recomandă:

• alăptarea exclusivă până la 6 luni și folosirea unei formule de lapte îmbogățită cu fier, dacă alăptarea nu este posibilă;
• evitarea introducerii laptelui de vacă în alimentație ca lichid principal până la vârsta de 1 an;
• introducerea alimentelor bogate în fier  în dieta sugarului; ESPGHAN consideră că pe perioada diversificării alimentației, mai mult de 90% din cantitatea de fier necesară copilului alăptat trebuie să fie asigurată de alimentele cu care este hrănit.

Laptele de vacă nu este o sursă bună de fier, cantitatea conținută fiind prea mică, motiv pentru care în majoritatea statelor europene se recomandă să fie dat copilului după 12 luni, în timp ce în altele (Suedia, Danemarca, Canada) se consideră că poate fi introdus de la 9-10 luni. Conform Societății Europene de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție pediatrică, laptele de vacă nu trebuie să constituie principalul lichid oferit copilului până la 1 an. În schimb, în cantități mici poate fi adăugat în alimentație. (1)

Alte recomandări oferite de ESPGHAN

Societatea Europeană de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție Pediatrică nu susține dieta vegană sau macrobiotică (consum minim sau absent al produselor de origine animală) la sugari și copiii mici. Studii realizate pe copii din Olanda cărora li s-a oferit o dietă macrobiotică au indicat o serie de efecte negative asupra sănătății acestora:

• lipsa de energie, carențe de vitamina B12, B2 și D, deficit de proteine;
• afectarea creșterii și dezvoltării psihomotorii;
• scăderea masei grase și musculare.

Dacă mama care alăptează și urmează o dietă vegană nu ia suplimente nutritive, există un risc ridicat ca sugarul să fie afectat la nivel cognitiv, riscul fiind mai mare dacă nici alimentele solide nu sunt de origine animală. De aceea, ESPGHAN recomandă să se introducă în alimentația acestor copii o cantitate minimă de produse de origine animală, precum pește și produse lactate. (1)

Glutenul se recomandă să fie introdus în alimentație nu mai devreme de 4 luni și nu mai târziu de 7 luni, preferabil cât sugarul este alăptat și în mod gradual. Astfel este redus riscul de boală celiacă, diabetul de tip 1 și alergia la gluten. (3)