Somnul de zi la copii

Somnul este esențial pentru creșterea și dezvoltarea copiilor, iar somnul de zi vine în completarea necesarului total de somn pe parcursul unei zile.

De ce este important somnul de zi?

Implicațiile somnului de zi sunt foarte mari pentru copii. Somnul de zi previne supra-oboseala - un copil care se odihnește corespunzător este mult mai bine dispus, mai sociabil și mai deschis către descoperirea lumii din jur. De asemenea, își poate concentra atenția pentru perioade mai mari de timp și dorm mai bine noaptea. (1)

Rolul somnului de zi este semnificativ și pentru memorie, așa cum arată ultimele studii în acest sens. De exemplu, într-un studiu din 2013, realizat de cercetătorii de la University of Massachusetts Amherst, 40 de preșcolari au memorat locul a 9 din 12 imagini din desene animate așezate într-o grilă. Apoi, o parte dintre ei au dormit aproximativ 75 de minute, iar ceilalți au fost menținuți treji. Ulterior toți au fost solicitați să-și amintească poziția acestora. S-a observat că preșcolarii care dormiseră între cele două etape și-au amintit cu 10% mai multe poziții corecte. Mai mult, ei au obținut rezultate mai bune decât cei care nu au dormit chiar și în ziua următoare, iar cei care dormeau de obicei ziua aveau performanțe mnezice mai bune decât cei care nu aveau acest obicei. (2)

Un studiu publicat în 2015 a arătat că somnul de zi are efecte pe termen lung și asupra învățării abilităților motorii. Preșcolarilor participanți la studiu (47 de copii cu vârste între 33 și 71 de luni) li s-a dat o probă de testare a consolidării memoriei procedurale care consta în apăsarea cât mai rapidă și exactă a unor butoane ca răspuns la o serie de itemi. Performanța lor a fost măsurată imediat după ce au învățat proba. Apoi jumătate dintre copii au dormit, ceilalți au rămas treji, fiind solicitați ulterior să refacă proba, în două momente diferite: după ce grupul care a dormit s-a trezit și la 24 de ore după învățare. S-a constatat că beneficiile cele mai mari asupra învățării abilităților motorii au fost înregistrate după cele 24 de ore. (3)

Cum evoluează somnul de zi în funcție de vârstă?

Somnul urmează un proces complex de formare și dezvoltare până ajunge să semene cu al adulților.

Iată care sunt momentele importante din acest proces și impactul lor asupra somnului de zi.

Nou-născuții își petrec majoritatea timpului dormind, ajungând la un total de 14-17 ore de somn pe zi. Dintre acestea,  8-12 ore au loc în cursul nopții (episoade de 30 minute - 4 ore cu întreruperi pentru hrănire), iar restul necesarului de odihnă este realizat prin 3-4 etape de somn de zi. (4)

În primele 3 luni de viață, pentru bebeluși este dificil să interiorizeze un program standard de somn, de aceea se recomandă ca în această perioadă somnul și alăptarea să se facă la cerere, în locul introducerii unei rutine stricte. Se poate lucra însă la formarea unor asocieri de somn, care vor face mai ușoară introducerea ulterioară a unui program. De exemplu, dacă observați că bebelușul este ușor amețit, dar încă nu adormit, cântați-i și puneți-l în pătuț. În timp, el va asocia cântecul respectiv cu somnul. (5)

În jurul vârstei de 3-4 luni, bebelușii încep să perceapă diferența dintre zi și noapte, ceea ce marchează începutul dezvoltării ritmului circadian, care se definitivează la aproximativ 6 luni. Majoritatea copiilor reușesc până la această vârstă să doarmă fără întreruperi pe parcursul nopții. (6)

Între 4 luni și 1 an, majoritatea copiilor trec de la 4-5 somnuri pe zi la doar 2, unul dimineața, de 1-2 ore și altul după-amiaza, de 1-2 ore. Unii copii pot avea și al treilea episod de somn de zi, undeva după-amiaza târziu, dar acesta dispare în jurul vârstei de 9 luni. (5)

Între 12 și 18 luni, somnul de dimineață dispare la cei mai mulți copii. Semnele care anunță dispariția sunt dificultatea de a adormi pentru somnul de dimineață și trezirea din acest somn mult mai devreme decât o făceau înainte, aspecte care au loc în mod repetat, nu o singură dată. Treptat apar și unele ajustări la programul de somn, care suplinesc lipsa somnului de dimineață: ora de culcare seara este mai devreme, iar somnul de după-amiază se apropie de mijlocul zilei. Copilul este capabil la această vârstă să reziste tot mai mult timp dimineața fără somn, astfel că treptat somnul de zi va fi la prânz, apoi în jurul orei 1, unde va rămâne până la 4-5 ani.

Uneori este posibil ca micuțul să aibă nevoie de două reprize de somn, de exemplu în zilele când este foarte solicitat.

De asemenea, asigurați-vă că cel mic are parte de suficient somn, care până la 24 de luni se recomandă să fie de 11-14 ore pe zi (sunt însă normale și 9-10 ore, dar și 15-16).  (7), (8), (9)

Mai multe informații despre necesarul de ore de somn pentru un copil găsiți aici.

Somnul de după-amiază va dispărea până la 4-5 ani, fie prin scurtarea lui treptată, fie prin reducerea la câteva somnuri de zi pe săptămână. Între 3 și 5 ani sunt recomandate 10-13 ore de somn, dar sunt sunt normale și 8-9 sau 14 ore. Dacă după această vârstă, copilul are un somn de zi consistent, este posibil să nu se odihnească suficient noaptea sau să se confrunte cu unele tulburări ale somnului. (1), (8)

Somnul de zi vs somnul de noapte

Cele două tipuri de somn sunt diferite, începând de la durată și până la implicațiile pe care le au pentru dezvoltarea copilului.

Un studiu publicat în 2013 și realizat pe 1000 de gemeni canadieni a arătat că genele și factorii de mediu au o pondere diferită în influența asupra celor două tipuri de somn. Comparațiile făcute între gemenii identici și cei fraternali au arătat că genele au un rol important pentru duratei somnului de noapte, în timp ce factorii de mediu influențează semnificativ durata somnului de zi. (10)

În plus, în cele două tipuri de somn sunt implicate zone cerebrale diferite.

Există diferențe și între somnul de dimineață și cel de după-amiază al bebelușilor. În somnul de dimineață etapa de somn REM (asociată cu maturizarea cerebrală și creșterea) este mult mai lungă, în timp ce în somnul de după-amiază predomină somnul non-REM (somnul profund), în care are loc refacerea fizică; tot atunci la copii are loc eliberarea hormonului de creștere. (2), (9)

Cum ajutăm copilul să doarmă ziua?

De multe ori copilul dă semne clare că este obosit și totuși se opune dormitului. Refuzul celor mici de a dormi ziua poate avea la bază o serie de motive:

• nu vor să întrerupă activitatea pe care o desfășoară;
• sunt supra-stimulați, anxioși, neliniștiți și nu se pot relaxa;
• somnul de zi nu este un obicei zilnic;
• au alte nevoi mai stringente (le este foame, sete etc.)
• nu vor să rămână singuri pe durata somnului. (11)

Atenție! Un copil care nu vrea să doarmă nu înseamnă un copil care nu are nevoie de somn!

Dacă ținem cont de influența semnificativă a factorilor de mediu asupra duratei somnului de zi, evidențiată de studiul canadian menționat mai sus, putem ajuta copiii să aibă un somn odihnitor de zi, prin crearea unor condiții cât mai propice somnului.

• Fiți atenți la primele indicii de somn ale copilului și puneți-l la somn înainte ca acesta să devină prea obosit (la bebelușii mici trecerea de la oboseală la supra-oboseală este destul de rapidă): are o privire „goală”, își pierde interesul pentru ceea ce face, se freacă la ochi, devin mai morocănoși, cască etc.
• Ideal ar fi ca programarea somnului de zi să aibă în vedere ca micuțul să fie ușor amețit înainte de a merge la culcare, astfel încât adormirea să se facă ușor și să nu devină o corvoadă, nici pentru el, nici pentru dvs. (5)
• Încercați să creați un program pentru somnul din timpul zilei. În cazul perioadei cu două eisoade de somn pe zi, puteți lua ca reper ora trezirii dimineața, la distanță de 2 ore să fie primul somn de zi, iar cel de după-amiază la 4 ore după ora primului somn. În aceste calcule este important să țineți cont de semnalele pe care le primiți de la copil.
• Introduceți şi mențineți rutinele de somn și ziua. Deși acestea sunt mai ușor de respectat în cazul somnului de noapte (părinţii sunt în general acasă, au mai mult timp la dispoziţie pentru activităţile dinainte de culcare), aceste ritualuri ajută foarte mult și somnul de zi. Fie că îi citiți o poveste, că îi puneți să asculte „sunete albe” (de la aspirator, mașina de spălat etc.) sau îl culcați mereu în același loc, copilul va asocia aceste aspecte cu somnul și va ști ulterior la ce să se aștepte. Aceste ritualuri dinainte de culcare vor face mai ușoară tranziția către somn, pentru că îl ajută să se relaxeze, îi oferă siguranță și control datorită caracterului predictibil.
• Pentru menținerea unei rutine poate fi utilă păstrarea aceleiași ore de culcare. (6), (12)
• Evitați înainte de culcare activităţile care îl stimulează foarte mult; sunt de preferat activitățile mai relaxante, cum ar fi să îi citiți o poveste.
• Creați un mediu cât mai propice somnului: camera în care doarme cel mic să fie întunecată, să fie liniște, opriți televizorul sau alte aparate electronice etc.
• După 12 luni, unii copii pot adormi mai liniștiți dacă au lângă ei o jucărie sau un obiect preferat (o păturică, de exemplu).
• Oferiți copilului posibilitatea de a face mișcare și a de a ieși la aer în timpul zilei. (11)
• Observați tot timpul copilul pentru a vedea dacă dă semne de oboseală.
• Începând de la 4 luni, este important ca micuțul să doarmă într-un loc fix. Somnul în mișcare (purtat în brațe, plimbat în cărucior) nu este la fel de benefic, pentru că nu permite creierului trecerea la fazele profunde de somn (deci este mai superficial) și nici nu are același efect odihnitor. (9)

Lipsa somnului de zi poate afecta somnul de noapte. Dacă cel mic nu doarme în timpul zilei, va deveni obosit mult mai devreme de ora de culcare obișnuită. Dacă merge la culcare mai devreme, programul de somn va fi dat pesta cap, însă dacă așteptați până la ora obișnuită de culcare este posibil să ajungă la supra-oboseală, să îi fie mult mai greu să adoarmă și nici calitatea somnului nu va fi cea mai bună. (11)