Masajul bebelușului

Simțul tactil este extrem de important, având ca receptor cel mai mare organ al corpului, și anume pielea. Masarea bebelușului este o metodă de întărire a conexiunii cu copilul, de liniștire și relaxare a acestuia. Presupune stimularea tactilă a pielii bebelușului, ajutându-l în principal să se relaxeze.

Afecțiunea este esențială în dezvoltarea armonioasă a copilului, iar masajul este o metodă prin care aceasta poate fi arătată. Această rutină poate aduce beneficii atât copilului, cât și părinților.

Care sunt beneficiile masajului bebelușului?

Masajul bebelușului poate avea beneficii numeroase asupra sănătății copilului, inclusiv favorizarea dezvoltării fizice, îmbunătățirea digestiei, a circulației etc.

Cele mai importante beneficii ale masajului sunt:

• Încurajează interacțiunea dintre părinte și copil;
• Ajută copilul să se relaxeze și să aibă un somn liniștit;
• Reglează nivelul hormonilor care controlează stresul;
• Poate reduce durerea și colicii;
• Poate reduce plânsul.

Combinat cu mișcările kinestezice, de tipul gimnasicii ușoare, favorizează relaxarea musculaturii și stimularea circulatorie și nervoasă a copilului.

Deși nu sunt multe studii în acest sens, unele date menționează că masajul favorizează dezvoltarea armonioasă a copilului, atât dezvoltarea fizică, dar și mentală.

În cazul copiilor prematuri, masajul ar putea favoriza creșterea ponderală, stimulând nervul vag, care conectează creierul de diferite zone importante ale corpului, inclusiv stomacul. Nervul vag are o distribuție ridicată la nivelul întregului corp, de aceea stimularea lui poate avea diverse efecte. Unul dintre ele ar fi favorizarea digestiei și a peristaltismului intestinal, ajutând copilul să ia în greutate. Ar putea crește și absorbția unor nutrienți și producția insulinei serice, explicând astfel o posibilă creștere ușoară în greutate.

O meta-analiză de acest gen realizată în cadrul Colegiului de Medicină Osteopatică din Philadelphia a arătat că intervențiile prin masaj asupra bebelușilor născuți prematur a favorizat creșterea în greutate a acestora, prin reducerea stresului și efectele stimulării tactile. Studiile au fost realizate între anii 2007-2008, au inclus în medie 70 pacienți și au presupus masajul timp de 15-20 minute, de 1-2 ori/zi pentru 5, 10 sau 15 zile. Cercetarea a inclus doar trei studii, astfel că sunt necesare cercetări aprofundate în acest sens. (3)

Masajul ar putea favoriza și neuro-dezvoltarea bebelușilor născuți prematur, prin îmbunătățirea conexiunilor neuronale și a simțurilor copilului. Acești parametri au fost analizați cu ajutorul tehnicii EEG prin aplicarea diferiților stimuli senzoriali. Studiile au fost efectuate pe bebeluși născuți prematur cu risc redus, fiind necesare și alte studii. Masajul terapeutic ar putea însă favoriza dezvoltarea neuronală a bebelușilor, posibil pe baza atenuării discrepanței dintre mediul intra- și extra-uterin de după naștere. (2)

Masajul ar putea fi benefic pentru mamele care suferă de depresie post-natală, încurajându-le să interacționeze mai bine cu copilul, favorizând recuperea după naștere. Aceste efecte ar putea fi atribuite oxitocinei eliberate în timpul masajului. Masarea bebelușului ar favoriza creșterea nivelului de oxitocină la mamele sănătoase, favorizând reducerea stărilor depresive. Mișcările palmei stimulează producția acestui hormon, ceea ce oferă o stare de bine, fiind benefice efectele atât pentru mame, cât și în cazul taților. (5)

Un studiu publicat în Journal of Korean Academy of Nursing (2006) arată că masajul bebelușilor ar putea favoriza interacțiunea dintre mamă și copil după naștere. La studiu au participat 52 de copii, dintre care jumătate au fost masați de mamele lor timp de 4 săptămâni, în timp ce grupul de control nu a beneficiat de masaj. În cazul bebelușilor masați de mame s-a observat o îmbunătățire  a comportamentului copilului și a interacțiunii dintre mamă și copil. Masajul ar putea susține și întări legătura emoțională de după naștere dintre mamă și bebeluș. (6)

Nu doar mamele pot masa bebelușii, ci și tații, iar un studiu publicat în The Journal of Perinatal Education (2011) a arătat că tații care își masează bebelușii prezintă o reducere a stresului și o amplificare a legăturii parentale. (7)

Când facem masaj și ce ne trebuie pentru masaj?

Masarea copilului imediat după masă poate cauza stări de vomă, astfel că este recomandat să așteptați cel puțin 45 minute după hrănire. De asemenea, țineți cont de starea generală a copilului. Dacă este calm și liniștit, se va bucura de masaj. Cel mai bun moment pentru masaj este înainte de rutina somnului, după băiță.

Puteți folosi ulei de masaj pentru a preveni fricțiunea. Alegeți însă produse hipoalergenice testate dermatologic. Uleiurile de masaj au rol lubrifiant și previn fricțiunea la contactul piele pe piele.

Când folosiți un nou ulei pentru masaj, testați inițial pe o zonă redusă pentru a observa eventualele reacții alergice. Cele mai recomandate sunt cele care conțin uleiuri bogate în acid linoleic, cum este uleiul de floarea-soarelui.

Sfaturi înainte de masajul propriu-zis al bebelușului:

• Alegeți un moment liniștit, când copilului nu îi este foame și nici imediat după masă, precum și un loc sigur și confortabil pentru masaj;
• Asigurați-vă că în cameră este cald și lumina nu este prea puternică, creând o atmosferă liniștită;
• Trebuie să aveți la îndemână tot ce vă trebuie pentru masaj: ulei de masaj, prosop, scutece și hăinuțe curate;
• Spălați-vă pe mâini și înlăturați bijuteriile de la mâini. (4)

Tehnica de masaj

• Puneți o cantitate redusă de ulei sau cremă emolientă în palme și frecați palmele pentru a se încălzi.
• Puteți începe cu picioarele, deoarece sunt mai puțin sensibile comparativ cu alte zone ale corpului. Cu o mână susțineți piciorul și cu cealaltă în jurul gambei, masați ușor prin mișcări de sus în jos și invers, efectuând aceleași mișcări pentru ambele picioruțe.
• Masați zona superioară a labei piciorului cu mișcări de rotație efectuate cu degetul mare, susținând talpa cu cealaltă mână, apoi apucați picioruțul în palmă și trageți ușor de la încheietură spre degete.
• Folosiți-vă de degetul mare pentru a masa talpa prin mișcări circulare, la albele picioare.
• Masați ușor cu două degete fiecare deget de la picior, apăsând ușor.
• Cu o mână susțineți mâna copilului, în timp ce cu cealaltă apucați brațul în zona de sus și trageți ușor masând până la încheietura palmei. Masați apoi umerii prin mișcări circulare.
• Tot cu mișcări circulare masați palma copilului și fiecare degețel în parte.
• Poziționați-vă palmele deschise pe pieptul bebelușului și masați circular.
• Masați burtica prin mișcări ample cu palma deschisă din zona de deasupra pieptului până la încheietura coapselor, în sensul acelor de ceasornic.
• Întoarceți copilul pe burtică și, cu palmele întinse masați spatele bebelușului, iar cu degetul mare trasați cercuri micuțe pe fiecare parte, în zona coastelor. Cu vârfurile degetelor de la ambele palme trasați linii ușoare de o partea și de alta a coloanei. Masați apoi ușor umerii și gâtul.
• Masați capul copilului, efectuând mișcări ușoare de rotație cu degetele ținând palma deschisă, având grijă să nu puneți deloc presiune în zona fontanelelor.
• Masați cu degetele urechile, fața, efectuând o mișcare în formă de inimă de la zona dintre ochi până la bărbie, masați tâmplele, zona dintre nas și guriță și bărbia cu mișcări circulare. (1, 4)

Pe durata masajului țineți cont de dorințele manifestate ale copilului, deoarece fiecare bebeluș este unic și poate reacționa într-un mod diferit la anumiți stimuli. Evitați gâdilatul sau ciupitul, care îi vor cauza disconfort copilului. Urmărți semnalele copilului și opriți-vă la primul semn de disconfort. Masați-l ușor, cu mișcări blânde, dar ferme în același timp, pentru a putea stimula circulația sângelui și terminațiile nervoase. Pe durata masajului vorbiți-i ușor sau cântați-i, pentru a crește nivelul de relaxare al bebelușului. De asemenea, îi puteți spune o poveste sau puteți pune muzică în surdină.

La final faceți câteva mișcări ușoare de flexie și extensie ale mâinilor și picioarelor. Un masaj poate dura între 10 și 30 de minute, în funcție de starea copilului.