Scutecul - de unică folosinţă sau refolosibil?

Aducerea pe lume a unui copil aduce multe schimbări în viaţa familiei. Ritmul de viaţă al părinţilor se schimbă radical, iar aceştia trebuie să fie pregătiţi pentru toate aspectele legate de creşterea şi educarea unui copil. De aceea, este necesar să se informeze din timp cu privire la alimentaţie, scutece si diverse posibile probleme cu care s-ar putea confrunta.

Alegerea tipului de scutec pe care îl va folosi copilul după naştere poate fi o decizie dificilă pentru părinţi. Dacă în trecut nu existau decât scutecele de pânză reutilizabile, acum există o diversitate de tipuri şi mărci care vin în întâmpinarea părinţilor, cu promisiunea de a le face viaţa mai uşoară.

Chiar şi scutecele tradiţionale oferă acum cu o serie de accesorii suplimentare, pentru a asigura o mai bună protecţie a copilului. Pe lângă aspectul protecției oferite de scutece, părinții trebuie să ţină cont şi de alte considerente în alegerea lor, cum ar fi: efortul financiar, gradul de absorbţie, compoziţia scutecelor, timpul pe care trebuie să îl aloce schimbării lor etc.

În continuare vom prezenta avantajele şi dezavantajele celor două tipuri principale de scutece – de unică folosinţă şi refolosibile – existente pe piaţa la ora actuală.

Scutecele refolosibile

Fiecare femeie a auzit măcar o dată de la mama sa cât de greu era „înainte”, când copilul trebuia schimbat complet atât de des şi totul, inclusiv pelincile, trebuia spălat manual. Probabil din acest motiv majoritatea femeilor nu aleg scutecele refolosibile sau ecologice.

Principalele aspecte neavantajoase asociate de părinţi cu folosirea scutecelor ecologice sunt:

• metoda mai complicată de prindere: scutecele trebuie împăturite într-o anumită formă (triunghi sau dreptunghi) şi prinse cu ace de siguranţă;
• gradul de absorbţie scăzut: urina trecea adesea de stratul de material şi uda hainele bebeluşului;
• faptul că trebuie spălate după fiecare utilizare.

Unele dintre aceste aspecte au fost remediate, scutecele refolosibile fiind modernizate şi dotate cu o serie de accesorii suplimentare menite să facă cât mai uşoară utilizarea lor şi să asigure o mai mare protecţie bebeluşilor.

Scutecele ecologice se găsesc la ora actuală pe piaţă atât în formă tradiţională - bucăţi pătrate sau dreptunghiulare de material (pânză, bumbac, bambus, frotir etc.) ce se împăturesc şi se prind cu ace de siguranţă, cât şi în varianta mai modernă.
Acestea din urmă au împrumutat forma de chilot sau pantalonaş, asemănătoare scutecului de unică folosinţă sau sunt dotate cu capse ori benzi adezive, pentru o prindere mai uşoară.

Există mai multe tipuri de scutece refolosibile:

1. Pelinci din pânză (bumbac, bambus sau amestec)

Au formă pătrată sau dreptunghiulară, se împăturesc în diferite moduri şi se prind cu ace de siguranţă.

Pentru a preveni eventuale scurgeri şi a oferi protecţie suplimentară bebeluşilor, părinţii le pot folosi împreună cu chiloţei-suport detaşabili, din material impermeabil. Aceştia se poartă deasupra scutecelor de pânză şi au rolul de a păstra umezeala în interior.

2. Scutece de tip all-in-one

Sunt formate dintr-un strat de material textil absorbant, în interior şi un strat impermeabil, la exterior. Acestea au un sistem de prindere pe bază de scai, cleme sau capse şi sunt la fel de uşor de utilizat ca şi scutecele de unică folosinţă.

3. Scutece cu buzunar

Sunt formate dintr-un chiloţel impermeabil şi o parte interioară din material textil absorbant. Stratul impermeabil este cusut de material numai pe trei părţi. În buzunarul format între cele două straturi se pot introduce absorbante, pentru a asigura o protecţie suplimentară bebeluşului şi a regla gradul de absorbţie a scutecului.

Chiloţeii-suport sunt din nylon, poliester, bumbac, lână sau Goretex (un material impermeabil care permite trecerea aerului).

Un alt accesoriu menit să ajute părinţii este hârtia de protecţie biodegradabilă care se aplică în interiorul scutecului şi se îndepărtează împreună cu scaunul copilului. Aceasta poate fi aruncată în toaletă şi ajută astfel părinţii la curăţarea rapidă a scutecului.

Scutecele refolosibile sunt considerate ecologice şi mai convenabile din punct de vedere financiar, în special dacă sunt spălate de către familie. Cei care nu doresc să spele scutecele murdare pot apela la firme specializate care le igienizează contracost.

Susținătorii acestui tip de scutece evidențiază o serie de avantaje, cum ar fi:

• scutecele din material textil sunt moi şi nu irită pielea copilului, precum cele din plastic;
• nu conţin chimicale;
• se reutilizează de 75, până la 200 de ori şi în felul acesta sunt mai economice pentru părinţi (pe termen lung aceştia cheltuind o sumă mai mică de bani deoarece le pot utiliza până se rup) şi pentru societate - generează mai puţine deşeuri;
• scutecele trebuie schimbate la fel de des, indiferent de tipul folosit, şi prin urmare nu există o legătură directă între apariţia iritaţiilor şi utilizarea scutecelor ecologice.

Studiile arată totuşi că prețul scutecelor refolosibile variază în funcţie de numărul folosit şi de alţi factori, precum frecvenţa cu care acestea se spală, dacă se apelează la serviciile unei firme specializate în spălarea scutecelor sau se spală de către familie.

În unele situaţii (în special daca se apelează la o firmă externă), costul lor poate depăşi pe cel al scutecelor de unică folosinţă.

Utilizarea apei calde, a detergenţilor a înălbitorilor chimici pentru spălarea şi igienizarea scutecelor refolosibile se reflectă atât asupra costului total suportat de familie, cât şi asupra mediul înconjurător.

Efectele negative asupra mediului nu se opresc aici. Scutecele reutilizabile sunt fabricate din bumbac. Studiile au demonstrat faptul că pentru producerea materiei prime pentru scutecele refolosibile – bumbacul - sunt necesare mai multe substanţe nutritive, apă, pesticide şi energie decât pentru a creşte copacii din care se fabrica hârtia utilizată la scutecele de unică folosinţă.

Cultivarea bumbacului determină de asemenea eroziunea solului şi reducerea diversităţii speciilor.

Scutecele de unică folosinţă

Scutecele de unică folosinţă sunt compuse dintr-o căptuşeală exterioară din material plastic, un strat format din substanţe chimice asemănătoare unui gel cu rol de absorbţie şi un strat interior. Unele modele au bandă elastică în talie, picioare elastice duble, culori şi imprimeuri diferite.
Tendinţa actuală este de a oferi o varietate de modele; capacitatea de absorbţie şi forma lor variză în funcţie de vârsta şi sexul bebeluşului.

Părinţii care doresc să evite produsele care au în compoziţia lor substanţe chimice ar putea opta pentru scutecele biodegradabile. Stratul absorbant al acestora este format din bambus, ţesături sau pastă de hârtie şi au avantajul de a se descompune după utilizare.
Nu există nişte standarde clare privind gradul de biodegradabilitate al scutecelor de unică folosinţă. În unele situaţii, plasticul din compoziţia lor poate fi reciclat iar hârtia, utilizată pentru a forma compost (humus).

Scutecele de unică folosinţă au avantajul de a proteja copilul pe o perioadă mai îndelungată şi de a absoarbe o cantitate mai mare de urină (în special tipul supraabsorbant). Acestea sunt comode şi practice pentru părinţi pentru că nu necesită să fie spălate după utilizare şi previn eventualele scurgeri de urină şi/sau materie fecală.

Cu toate acestea, scutecele de unică folosinţă au şi o serie de aspecte mai puțin avantajoase, cele mai importante fiind legate de chimicalele pe care le au în compoziţie şi efectul pe care îl au asupra mediului înconjurător.

Scutecele de unică folosinţa folosesc o serie de substanţe chimice în compoziţia lor, precum dioxina, tributyl-tin, poliacrit de sodiu (un polimer care are aspect de gel în momentul în care vine în contact cu umezeala şi o absoarbe), care pot fi dăunătoare bebeluşului. De exemplu dioxina, este catalogată drept substanţa cancerigenă.

Cercetătorii americani au demonstrat faptul că scutecele de unică folosinţa produc cu până la 70% mai multe deşeuri solide decât cele reutilizabile şi că reprezintă aproximativ 2% din cantitatea totală de deşeuri menajere produse de o familie.
Nu există dovezi clare privind potenţialul efect negativ pe care acest tip de deşeuri l-ar putea avea asupra sănătăţii persoanelor, atâta timp cât sunt depozitate, incinerate şi compostate (transformarea deşeurilor organice până la stadiul de humificare) în mod corespunzător.

Producerea şi distribuţia scutecelor de unică folosinţă şi colectarea deşeurilor rezultate se reflectă de asemenea asupra mediului.

Copacii reprezintă aproximativ 70% din materia primă pentru fabricarea scutecelor din hârtie. Pentru a fi cultivaţi aceştia, necesită substanţe nutritive, apă, pesticide, energie. Aceste aspecte ar putea fi remediate parţial prin utilizarea hârtiei reciclate. Creşterea copacilor poate afecta de asemenea diversitatea speciilor în suprafaţa respectivă.
Partea sintetică a scutecului de unică folosinţă este fabricată din petrol nerafinat, o resursă neregenerabilă. Energia petrolului nerafinat poate fi recuperată doar prin incinerarea scutecului.

Schimbarea scutecelor

Indiferent de tipul de scutec pentru care optaţi, există câteva reguli generale pe care părinţii trebuie sa le respecte pentru a se asigura că bebeluşul este îngrijit corespunzător.

În primele luni bebeluşii, necesită să fie schimbaţi mai des, câteodată şi de 10 ori pe zi. Pentru a fi eficienţi şi a nu-şi lăsa copilul nesupravegheat, părinţii vor pregăti în primul rând obiectele de care vor avea nevoie pentru a schimba scutecul:

• un vas cu apă călduţă
• vată/prosoape de baie sau şerveţele umede (pentru a şterge şi curăţa)
• pături/traverse de schimbat
• agrafe/cleme (în cazul în care se folosesc pelinci din material textil)
• cremă/unguent pentru iritaţii
• un scutec

Iată care sunt paşii care trebuie urmaţi atunci când schimbaţi un scutec:

1. Curăţarea bebeluşului:

Desfaceţi scutecul murdar şi curăţaţi copilul cu bucăţi de vată sterilizată/un prosopel curat înmuiat în apă călduţă sau şerveţele umede. Direcţia de ştergere va fi din faţă în spate pentru a evita posibile infecţii şi se va insista în zona feselor şi a coapselor. Pentru a fi mai eficienţi puteţi ridica uşor copilul de glezne.
În cazul băieţeilor, e bine să acoperiţi zona genitală cu un scutec deoarece expunerea la aer îi poate face să urineze. După spălare, bebeluşii se usucă cu ajutorul unui prosop prin tamponare şi se ung cu cremă/unguent pentru prevenirea erupţiilor cutanate/iritaţiilor.

2. Schimbarea scutecului

a) Scutece de unică folosinţă: desfaceţi scutecul şi ridicaţi copilul uşor de glezne pentru a îl introduce dedesubt, astfel încât partea din spate prevăzută cu scai să fie la acelaşi nivel cu buricul. Treceţi partea din faţă a scutecului printre picioarele acestuia până la burtă şi fixaţi cu ajutorul bandei adeziva de pe laterale. Dacă observaţi că pe picioruşele sau burta bebeluşului apar urme roşii, înseamnă că aţi strâns prea tare.

b) Scutece reutilizabile: împăturiţi scutecul în jumătate astfel încât să formaţi un triunghi. Ridicaţi copilul de glezne şi introduceţi sub el pelinca astfel încât partea sa mai lungă să fie situată la spatele său iar colţul opus să fie îndreptat spre picioare. Treceţi partea de jos a scutecului printre picioarele bebeluşului, până la nivelul buricului. Aduceţi cele două părţi laterale în faţa, una peste alta şi fixaţi cu o agrafă specială.

Sfaturi utile

Părinţii care au decis să folosească scutece de unică folosinţă ar putea găsi utile următoarele sfaturi:

• mâinile trebuie spălate înainte şi după schimbarea scutecelor pentru a îndepărta bacteriile;
• coşul cu scutece regulate trebuie golit la intervale regulate (cât mai des) pentru a preveni răspândirea bacteriilor şi a mirosurilor neplăcute;
• marginea scutecului se împătureşte dacă cordonul ombilical al bebeluşului nu a căzut încă, pentru a evita iritarea acestei zone şi pentru a o menţine uscată;
• dacă observaţi apariţia unei iritaţii în jurul părţii superioare a picioarele sau pe talia bebeluşului, schimbaţi marca de scutec folosită – acesta ar putea fi sensibil la acea marcă.

Iată câteva indicaţii utile şi pentru părinţii care au decis să folosească scutece reutilizabile:

• mâinile trebuie spălate înainte şi după schimbarea scutecelor pentru a îndepărta bacteriile;
• în cazul scutecelor tradiţionale care necesită prindere cu ajutorul clemelor/agrafelor speciale, folosiţi agrafe mare cu capete de protecţie din plastic si protejaţi pielea copilului poziţionând mâna între corpul său şi scutec în momentul fixării clemei (în acest mod evitaţi eventuale înţepături);
• dacă copilul a avut  scaun, se aruncă la toaletă conţinutul scutecului înainte de a-l pune peste celelalte scutece murdare ce trebuie spălate – pentru a evita răspândirea mirosului neplăcut şi a bacteriilor acestea pot fi clătite sau pulverizate cu un amestec de apă şi bicarbonat;
• scutecele murdare se spală separat (şi nu împreună cu alte categorii de rufe), în apă fierbinte, cu un detergent blând, hipoalergenic, fără parfum şi se clătesc de două ori. Folosirea altor tipuri de produse, precum balsamul, poate cauza iritarea pielii bebeluşului.

Concluzii

Scutecele au un rol important în igiena și îngrijirea copilului, iar folosirea lor necorespunzătoare poate avea un efect negativ major asupra sănătăţii acestuia.

Din păcate achiziţionarea, lor poate fi costisitoare pentru unii părinţi care se văd nevoiţi să renunţe la alte lucruri esenţiale pentru bebeluş, precum produsele de îngrijire sau hrana corespunzătoare, pentru a face faţă cheltuielilor.

În unele cazuri mai grave, părinţii recunosc că încearcă să reducă numărul de scutece folosite pe zi prin schimbarea lor la intervale mai mari de timp sau prin curăţarea, uscarea şi refolosirea lor. În aceste situaţii, efectele  se resimt atât pe plan fizic, prin apariţia infecţiilor, iritaţiilor sau erupţiilor cutanate de la scutec (dermatite), cât şi pe plan psihologic, deoarece bebeluşii devin agitaţi, iritabili.

Cauzele apariţiei iritaţiilor (dermatitelor) sunt:

• contactul îndelungat cu scutecul murdar de materii fecale
• frecarea pielii de scutec
• sensibilitatea la un anumit parfum sau detergent (în cazul scutecelor reutilizabile)

De asemenea, introducerea de alimente noi în alimentaţia bebeluşului poate determina apariţia iritaţiei. Una dintre cauzele cele mai des întâlnite este infectarea cu ciuperca Candida. Mediul umed asigurat de scutec este propice apariţiei şi dezvoltării ciupercilor.

Pentru a preveni apariţia iritaţiilor cauzate de scutece,  părinţii trebuie să schimbe bebeluşul des (în special după scaune), să cureţe bine zona cu apă şi să o usuce prin tamponare şi să folosească unguente/creme pentru protecţia pielii, în special cele pe bază de oxid de zinc.
Dacă totuşi iritaţiile sunt frecvente, nu dispar după 2-3 zile de tratament cu cremă specială sau sunt însoţite de febră sau apariţia unor băşici, se recomandă părinţilor să consulte medicul pediatru.

Deşi au fost efectuate diverse studii la nivel mondial privind efectul celor două tipuri de scutece asupra mediului, încă nu există un rezultat clar. După cum am arătat mai sus, atât scutecele de unică folosinţă, cât şi cele reutilizabile afectează negativ mediul pe mai multe planuri: de la materia primă şi energia folosită, până la poluarea aerului şi a apei şi la producerea de deşeuri.

Decizia aparţine în ultimă instanţa părinţilor, care pot cântări cel mai bine care tip corespunde nevoilor bebeluşului şi ale familiei şi afectează mediul înconjurător.