Metoda rutinelor pozitive

Metoda rutinelor pozitive este una dintre alternativele la programele de sleep training bazate pe extincție, care implică plânsul copilului.

Dacă acestea din urmă pun accent pe tratarea unor probleme de somn (de exemplu, obiceiul de a adormi doar în prezența sau cu implicarea activă a părintelui), metoda rutinelor pozitive are un caracter preventiv. Ideea pe care se bazează este că un copil va învăța mai ușor să adoarmă independent dacă este obișnuit cu rutine pozitive de somn.

Ce presupune metoda?

Metoda rutinelor pozitive constă în crearea unui ritual de culcare format din activități plăcute, liniștitoare și predictibile pentru copil, pe care acesta să le asocieze cu starea de ușoară amețeală care precede somnul. Repetându-le în fiecare seară, în aceeași ordine, copilul va ști că urmează ora de culcare și treptat va putea adormi mai ușor și va învăța să o facă singur. (1), (3)

În prima fază părinții trebuie să observe ora la care copilul adoarme în mod natural și să o stabilească ca fiind noua oră de culcare. Apoi, cu aproximativ 20 de minute (pot fi și 15 sau 25 de minute) înainte de somn, copilul este implicat în activități relaxante și care îi fac plăcere. La finalul celor 20 de minute, părintele anunță copilul că este ora de culcare, îi spune noapte bună și îl așează în pătuț.

Pentru ca un ritual de culcare să fie eficient și să ajute copilul să adoarmă singur, este important să respecte două aspecte:

• să se încheie cu activități liniștitoare pentru copil;
• să aibă loc în camera unde va dormi copilul. (4)

A treia etapă constă în aducerea orei de culcare la cea dorită. Când copilul începe să adoarmă repede odată ce ritualul de somn se încheie, ora de culcare poate fi mutată cu 5-10 de minute mai devreme, pe parcursul următoarelor nopți, până când ajunge la cea dorită de părinți.

Deși constituie o metodă de sleep training de sine stătătoare, rutinele de somn ale copilului se pot combina cu alte metode de sleep training, făcându-le mult mai eficiente. (1), (2), (5)

Argumente pro şi contra

Argumente pro

• Metoda rutinelor pozitive învață copilul cum să adoarmă singur: activitățile plăcute și relaxante pe care le face în fiecare seară îi dau sentimentul de securitate și control, pentru că sunt predictibile (el știe la ce să se aștepte), dar îl și liniștesc și îl pregătesc pentru culcare.
• Pentru că se ține cont de ora de culcare naturală a copilului, acesta va adormi mai ușor și va asocia rutina de culcare cu adormirea. (6)
• Spre deosebire de metodele bazate pe principiul extincției, în care scopul este dezvățarea copilului de un obicei negativ (adormirea doar cu prezența și/sau implicarea părintelui) și înlocuirea cu unul pozitiv (deprinderea adormirii independente), în cazul metodei rutinelor pozitive accentul se pune pe comportamentul pozitiv care se dorește a fi învățat de copil. (1), (6)
• Pe termen lung, se pare că rutinele de somn au efecte pozitive pentru preșcolari: cei care înainte de vârsta de 12 luni sunt obișnuiți cu ritualuri de culcare adorm mai repede și per total dorm mai mult.
• Metoda rutinelor pozitive nu implică stres sau anxietate de separare pentru copii și nici nu este dificil de aplicat/tolerat pentru părinți. (6)
• Spre deosebire de adulți, care au indicatori externi pentru menținerea ritmului circadian actualizat (ora de la care ne întoarcem de la serviciu, ora la care luăm cina, ora la care ne uităm la un serial etc.), bebelușii nu au astfel de indicii. Însă le putem antrena ritmul circadian prin structurarea programului și obișnuirea cu rutinele de somn. (4)

Argumente contra

• Metoda rutinelor pozitive funcționează mai bine dacă părinții țin cont de ora de somn naturală a copilului pentru începerea rutinei de somn. Dacă are loc prea devreme, este posibil să apară o rezistență mai mare a copilului de a adormi. Dezavantajul este că părinții nu pot impune de la început, în cazul acestei metode, ora de culcare pe care o doresc pentru cei mici. Aceasta poate fi modificată doar gradual. (6)

Cât de eficace este metoda?

Meta-analiza studiilor privind eficiența programelor de sleep training realizată de Jodi Mindell în 2006 a inclus și metoda rutinelor pozitive. Se pare că a fost folosită pentru prima dată la începutul anilor 80 de către Milan, pentru a calma accesele de furie la culcare a trei copii care sufereau de handicap sever. Ulterior două studii au testat-o pe 81 de copii și au concluzionat că este o metodă rapidă și eficientă. Alte studii nu sunt însă disponibile privind această metodă. (1), (6)

La ce vârste poate fi aplicată?

Creierul uman are capacitatea de a detecta și înțelege tiparele de la vârste foarte fragede. Nou-născuții învață încă din primele zile de viață și deprind informații și abilități pe baza învățării asociative. Acest tip de învățare se folosește de regiuni cerebrale care sunt funcționale încă de la naștere, de aceea chiar și cei mai mici bebeluși se obișnuiesc foarte repede cu obiceiurile și tiparele. Pe măsură ce se dezvoltă, copiii își perfecționează învățarea asociativă și își amintesc legăturile dintre evenimente mult mai bine.

Iată câteva momente din dezvoltarea cognitivă a unui copil în primele 6 luni de viață:

• la 2 luni bebelușul își poate aminti un eveniment timp de 1-2 zile;
• la 3 luni copilul ține minte un eveniment aproximativ o săptămână, iar dacă i se oferă indicii/suport, amintirea lui persistă mai mult;
• la 6 luni asocierile sunt destul de puternice, copilul s-a obișnuit deja cu ele, iar dacă veți încerca să schimbați un obicei la această vârstă veți observa că bebelușul opune rezistență.

Părinții pot folosi aspectele cu care cei mici ajung să asocieze somnul (sunete, senzații, gusturi, imagini etc) pentru stabilirea unor obiceiuri sănătoase de somn.

Când este indicat să introducem rutinele structurate? În primele luni de viață, programul de somn și hrănire a copilului se caracterizează printr-o lipsă de structurare, de aceea părinții sunt sfătuiți să nu încerce să introducă un program, ci să se orienteze după ritmul biologic al bebelușilor de somn și alimentație. În plus, în primele săptămâni, creierul are nevoie să se maturizeze suficient înainte de a se obișnui cu rutinele structurate. (7)

Jodi Mindell, cercetător în domeniul somnului, consideră că rutinele de somn pot fi introduse de la vârsta de 6-8 săptămâni, pentru că acestea ajută bebelușul să adoarmă și previn eventualele probleme de somn de mai târziu. (4)

Exemplu practic

Heather Turgeon și Julie Wright oferă în cartea „The Happy Sleeper” un exemplu de rutină de somn care poate fi introdusă la copilul de 2 ani și cum poate evolua aceasta la 3 și 5 ani: (7)

 

La 2 ani	La 3 ani	La 5 ani
Rutina (ritualul) de somn începe la 18.15 și ora de culcare este la 19.15	Rutina (ritualul) de somn începe la 18.30 și ora de culcare este la 19.30	Rutina (ritualul) de somn începe la 18.30 și ora de culcare este la 19.30
Intensitatea luminii din casă este diminuată	Intensitatea luminii din casă este diminuată	Intensitatea luminii din casă este diminuată
Baia	Baia	Baia
Îmbrăcarea în pijamale	Îmbrăcarea în pijamale	Îmbrăcarea în pijamale
Spălatul pe dinți	Joc condus de copil	Spălatul pe dinți
Cititul a două povești	Spălatul pe dinți	Cititul a două capitole dintr-o carte
Stingerea luminii din camera copilului	Cititul a două povești	Mersul la toaletă
Rămas-bun de la obiectele din cameră	Povestirea unei întâmplări din timpul zilei	Stingerea luminii din camera copilului
Fredonarea unui cântec	Mersul la toaletă	Împărtășirea celor mai bune și celor mai rele lucruri din timpul zilei
Sărutul de noapte bună, așezarea copilului în pătuț, plecarea părintelui din cameră	Stingerea luminii din camera copilului	Sărutul de noapte bună, așezarea copilului în pătuț, plecarea părintelui din cameră
	Fredonarea a două cântece
	Sărutul de noapte bună, așezarea copilului în pătuț, plecarea părintelui din cameră